Robert Vîrban*

Alegerile parlamentare din R. Moldova sunt stabilite pentru 24 februarie 2019. În perspectiva acestora, este util să ne reamintim un caz petrecut în timpul campaniei electorale pentru primăria municipiului Chișinău.

La data de 7 mai 2018, în timpul campaniei electorale din cadrul alegerilor anticipate pentru funcția de primar a capitalei republicii, pe site-ul știripespuse.com (închis între timp) și pe pagina de facebook asociată, a apărut un material video atribuit postului de televiziune Al Jazeera în care sunt prezentate unele ”obiective” ale candidatului pro-european, Andrei Năstase în situația în care va fi ales.

Falsul narativ

Conform subtitrării, Năstase s-ar fi oferit să concesioneze pentru o perioadă de 50 de ani orașul Chișinău șeicului din Abu Dhabi. Totodată, candidatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr a exprimat intenția de a construi un nou sector în Chișinău destinat exclusiv etnicilor arabi și mai multe moschei. În material sunt inserate, cu subtitrare, opinia unui „expert” nenominalizat, cât și mesajul în limba română a unor tineri arabi de susținere a candidatului Maia Sandu în alegerile prezidențiale.

Deconstrucția materialului

Cu toate că prelucrarea imaginilor a fost realizată într-o manieră relativ profesionistă, planează suspiciunea că materialul este trucat, dat fiind modul în care sunt relatate faptele. În sursa primară, buletinul de știri al postului de televiziune Al Jazeera Arabic, nu se regăsesc imaginile cu Andrei Năstase și referirile la Republica Moldova. Conform portalului stopfals.md, specializat în combaterea știrilor false, traducerea secvenței originale a fost trucată, apoi s-au adăugat imagini cu Andrei Năstase, peste care s-a suprapus un comentariu al unei persoane în limba arabă care făcea referire la conductele de încălzire din țările ex-sovietice, nicidecum la vreo propunere de concesionare a Chișinăului.

Într-o postare pe Facebook, Andrei Năstase a semnalat el însuși falsul, făcând referire la un material apărut pe euvsdisinfo.eu, portal ce aparține East StratCom Task Force, divizia de combatere a știtilor false din cadrul Uniunii Europene.

Sursa: https://www.facebook.com/AndreiNastase.DA

 În final, au fost inserate imaginile mai vechi cu studenții sirieni de la facultatea de medicină din Chișinău, utilizate și în campania prezidențială din anul 2016 în care canalele media apropiate de Partidul Democrat și Partidul Socialist au încercat să acrediteze ideea că în eventualitatea în care va fi aleasă Maia Sandu în funcția de președinte, va aduce în Republica Moldova 30 000 de sirieni.

Sursa: agora.md

Impactul dezinformării

Materialul falsificat ce l-a vizat pe Andrei Năstase a fost vizionat pe pagina de facebook ”știripespuse” de peste 540 000 de ori, fiind distribuit de peste 11 000 de utilizatori. Pe Odnoklassniki, rețea de socializare din Federația Rusă și foarte populară în fostele țări ex-sovietice, clipul video a fost distribuit de o utilizatoare pe nume Corina Sandu și a înregistrat peste 460 000 de vizualizări. Cu toate acestea, rezultatul scrutinului nu a părut a fi viciat, în condițiile în care Andrei Năstase s-a impus cu 52,57% dintre voturi, la balotaj în fața socialistului Ion Ceban care a adunat 47,43%, victorie mai clară vis-à-vis de cea de la precedentele alegerile din anul 2011 obținută de Dorin Chirtoacă (50,6%), candidat pro-european și pro-român, în fața tot a unui oponent socialist, Igor Dodon (49,4%).

În acest context am încercat să găsim și explicațiile pentru care dezinformarea a eșuat, deși cifrele de vizionare sunt aparent impresionante.

Autorii au ratat publicul țintă – Conform unui raport cu privire la dezinformare și reziliență în Europa centrală și de est întocmit de think-thank-ul polonez EAST Center și ONG-ul Ukranian Prism principalele grupuri vulnerabile la propagandă în Republica Moldova sunt minoritățile etnice, credincioșii ortodocși și bătrânii. Prin urmare, efectele unei asemenea știri false ar fi putut fi mult mai pronunțate dacă subtitrarea inserată era în limba rusă, ar fi fost distribuită prin intermediul Mitropoliei Moldovei (precum la alegerile prezidențiale din 2016), sau dacă la propagarea dezinformării ar fi contribuit și media clasică, mult mai răspândită printre persoanele învârstă decât new media.

Dezinformarea a fost atât de evidentă încât s-a întors împotriva inițiatorilor – Luând în considerare numărul mare de comentarii neîncrezătoare la adresa materialului dezinformator și totodată asocierile făcute de către unii dintre utilizatori între ”știripespuse” și liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc sau președintele Igor Dodon, este posibil ca efectul să fi fost invers decât cel scontat, în contextul campaniei susținute de defăimare a lui Andrei Năstase desfășurată pe posturile de televiziune deținute de Plahotniuc (Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV) și pe cele apropiate de PSRM (Accent TV, NTV Moldova).

Narativul privind imigrația masivă din Orientul Mijlociu nu mai reușește să-și producă efectele. Confruntați în ultimii ani cu numeroase tentative de manipulare privind sosirea iminentă a unor mari fluxuri migratorii, sau de aducerea în țară de imigranți de către politicienii din opoziția neparlamentară, mare parte din locuitorii capitalei Chișinău par a se fi convins că este improbabil ca migranții proveniți din zonele afectate de conflicte ce caută prin sosirea în Europa un viitor mai sigur, să vizeze ca destinație finală Republica Moldova, țara cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor.

Cum ne apărăm de astfel de dezinformări

Conform unui ghid elaborat de specialiști din cadrul Swedish Civil Contingencies Agency (MSB), una dintre principalele căi de contracarare a fenomenului propagandei, o reprezintă creșterea gradului de gândire critică în rândul populației. Acest lucru înseamnă că dacă ținta va reflecta asupra informației pe care este gata să o asimileze și începe să își pună câteva întrebări logice va fi mai puțin vulnerabilă în condițiile expunerii la propagandă. În cazul nostru, câteva întrebări pe care ar trebui să ni le punem sunt –  Are dreptul legal un primar să închirieze un oraș întreg unor terțe persoane? De ce ar dori un candidat pentru funcția de primar să transmită mesaje în favoarea imigrației, poziționându-se astfel în disonanță cu majoritatea electoratului? De ce tinerii prezentați în încheiere spun: ”Votați Maia Sandu!”, cu toate că doamna Maia Sandu nu a candidat  la acest scrutin?

În primul rând, conform articolului 46 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată este garantat, prin urmare primăria municipiului Chișinău ar putea înstrăina teoretic doar proprietățile care îi aparțin, însă doar prin votul consiliului local în care PPDA și aliații din Partidul Acțiune și Solidaritate  nu au niciun reprezentat, majoritatea fiind deținută de alianța neofocializată dintre Partidul Democrat și Partidul Socialist.

În al doilea rând, ar trebui tratate cu circumspecție toate materialele publicate de așa-numitele surse nesigure, adică acele surse de informare care nu își asumă identitatea autorilor, finanțatorilor, acționarilor sau în care aceștia par a avea anumite interese în speța pe care o tratează. În situația noastră, portalul stiripespuse a fost înființat la 09.02.2018, cu doar două luni înainte de debutul campaniei electorale de la Chișinău, publica pe langă materiale neînsemnate clickbait așa-zise știri din sfera politică, în mare parte peiorative, exclusiv despre Andrei Năstase și Maia Sandu, informațiile despre autori sau proprietari nu sunt publice, iar numărul de telefon este fals.

*Robert Vîrban este student la Masterul de Studii de Securitate al Universității din București și absolvent al programul de Internship LARICS 2018.

Sursa: www.larics.ro