Atunci când căutăm confirmarea sau infirmarea informaţiei transmise de o fotografie, trebuie să pornim de la trei criterii: data, locul şi sursa imaginii. În articolul de faţă ne vom axa pe cel din urmă criteriu.

Căutarea după imagini

În primul rând, fotografia originală o putem căuta cu ajutorul motorului de căutare Google după imagine. Această metoă a fost descrisă detaliat în articolul nostru „Cum să recunoşti un fals”. Cu acest instrument, în cererea de căutare vom folosi imaginea în loc de cuvinte: o încărcăm din propriul calculator sau introducem linkul fotografiei. Algoritmul Google este capabil să găsească pe web imagini similare sau identice vizual.  În plus, putem realiza căutarea inversă a imaginilor şi cu ajutorul serviciului TinEye, deşi, comparativ cu Google, posibilităţile acestuia sunt destul de limitate.

La ce trebuie să atrageţi atenţia:

1. Ar trebui să ne intereseze imaginile cu cea mai mare rezoluţie, deoarece acestea sunt supuse cel mai puţin redactării şi recopierii pe hard disk.
2. Dacă avem câteva imagini cu aceeaşi rezoluţie, fişierul cu cea mai mare dimensiune sau care conţine meta-date va fi şi cel mai aproape de original. Într-unul din materialeleanterioare am scris despre modul de verificare a metadatelor.
3. Pe Google putem sorta imaginile după data publicării acestora. Pentru a face acest lucru, la căutarea imaginii în setul „Instrumente de căutare” treceţi la fila „Time” şi selectaţi perioada dorită. Evident că cea mai veche imagine va fi şi cea mai aproape de original.
4. Este important să recitiţi legendele fotografiilor, deoarece două imagini absolut identice ar putea avea descrieri diferite. Este una dintre cele mai răspândite metode de creare a falsurilor. Să luăm, spre exemplu, unul din cazurile cele mai recente, când la o fotografie cu tancuri americane „Abrams M1” a fost adăugată o legendă falsă, conform căreia tancurile ar fi fost văzute în Donbas.
5. Pentru a crea un fals, fotografia poate fi cadrată şi chiar repoziţionată „în oglindă”. Prin urmare, în cazul când căutarea inversă pe Google nu dă rezultate, încărcaţi şi căutaţi imaginea poziţionată „în oglindă”.
6. În cazul când căutarea după o imagine clară nu dă rezultatele scontate, blurarea vă ajută să obţineţi rezultate noi. La blurarea imaginii, algoritmul Google se concentrează pe contururile generale ale acesteia, nu pe detalii anumite. Acest lucru poate da uneori rezultate diferite.

Căutare avansată pe Google

1. Căutare după cuvinte cheie.
2. Căutare după dimensiunea imaginii (mare, medie, mică, mai mare decât [o anumită rezoluţie], cu dimensiuni exacte).
3. Căutare după culoare (orice culoare, color, alb-negru, transparentă, de o culoare anumită).
4. Căutare după tip: feţe, fotografii, ilustraţii, grafică, animaţie.
5. Filtrare după timp (în 24 de ore, într-o săptămână, într-o perioadă anumită).
6. Căutarea imaginii după tipul licenţei (cu drept de utilizare, cu drept de utilizare şi redactare, utilizare în scopuri non-comerciale).
7. Puteţi limita căutarea după site sau domeniu, adăugând operatorul [site-ul] la cererea de căutare.

Anterior, am relatat deja cum să căutaţi imagini tematice pe reţelele de socializare.

 Informaţiile despre autor se află în denumirea fişierului

Deseori utilizatorii de Internet descarcă poze de pe reţelele sociale, după care le publică în contul lor, fără să indice numele autorului. Aşa s-a întâmplat şi cu fotografia acestui băiat, în ianuarie 2014.

Poza a devenit renumită în lume, după ce utilizatorul de Tweeter @americanbadu, cu 187 de mii de abonaţi, a publicat această fotografie susţinând că a fost făcută în Siria, iar băiatul din imagine stă culcat între mormintele părinţilor săi, ucişi de susţinătorii regimului Bashar al-Assad. În realitate, poza a fost făcută în Arabia Saudită de către fotograful Abdul Aziz al Otaibi, fiind un proiect artistic. Băiatul din poză este nepotul autorului. Jurnalistul olandez Harald Doornbos a reuşit să stabilească contextul real al fotografiei. El a găsit autorul imaginii şi i-a luat un interviu.

Utilizatorii de reţele sociale lasă urme ale activităţii lor online: postări, comentarii, check-in-uri, evenimente la care au participat, interacţiuni cu alţi utilizatori. Analizând aceste informaţii, ne putem crea o imagine mai clară despre veridicitatea sursei fotografiei, dacă autorul a avut ocazia să fie martor la evenimentele redate în poză.

Uneori, e posibil să afli sursa imaginii din denumirea fişierului. Dacă e vorba de un şir lung de cifre, este probabil că fotografia a fost copiată de pe reţelele sociale. De exemplu, în denumirea unor poze de pe Facebook se conţine ID-ul utilizatorului, care a publicat-o. Să luăm această fotografie:

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-/11201814_10205461106940119_1410813217263058502_n.jpg?oh=81a37240658c3d38e2f96385299ae6a9&oe=563E6830.

E destul de complicat să stabileşti contextul în care a fost publicată, fără descriere şi fără indicarea sursei. Dar îl putem afla din denumirea fişierului. Aşa arată de obicei denumirea unei fotografii, încărcate pe serverul Facebook:

“11201814_10205461106940119_1410813217263058502_n”.

Cele 15 cifre din mijloc reprezintă numărul unic al utilizatorului care a încărcat poza. Dacă vom scrie facebook.com/10205461106940119, vom obţine adresa paginii acestui utilizator. În acest fel, aflăm că poza e a jurnalistului Maxim Levin, fiind un promo al expoziţiei dedicate aniversării tragediei de la Ilovaisk.

Numărul din denumirea imaginii poate fi introdus în serviciul FacebookCreep, în locul adresei de Facebook şi rezultatul va fi identic. Recent însă, Facebook a început să utilizeze încă un algoritm de păstrare a fotografiilor, de aceea metoda respectivă ar putea să nu funcţioneze în unele cazuri. Şi reţeaua de socializare Vkontakte a renunţat la această practică, acum în denumirea fişierului apărând doar o parte din ID-ul unic al utilizatorului.

La ce trebuie să atrageţi atenţia:

1. Data creării contului. În cazul reţelei Facebook, dacă informaţia respectivă nu se afişează în Cronologie, putem vedea data de încărcare a primului avatar. Acest lucru ne va ajuta să stabilim, cu aproximaţie, data când a fost creat contul. Pentru a verifica data creării contului pe Twitter, putem utiliza o pagină specială – Discover Twitter First Tweet. Şi pe reţeaua VKontakteexistă servicii asemănătoare de verificare a datei de înregistrare.
2. Cât de activ este utilizatorul pe reţeaua de socializare. Cu cine şi cât de des interacţionează acesta.
3. Dacă postările anterioare au legătură cu tematica generală.
4. Dacă celelalte postări conţin informaţii despre ultima locaţie a utilizatorului. Dacă profilul utilizatorului are legătură cu numele lui real. Dacă are, ce conturi de pe reţelele sociale mai sunt înregistrate pe acest nume.
5. Dacă se cunoaşte ceva despre activitatea profesională a utilizatorului.

În cazul reţelei Twitter, nu e neapărat să urmăriţi toate postările utilizatorului pentru a obţine răspuns la aceste întrebări. Puteţi folosi serviciul Foller.me, care colectează date analitice despre activitatea utilizatorului: data creării contului, numărul de postări, numărul de abonaţi, subiectele cele mai populare, tag-uri, linkuri, interacţiunea cu ceilalţi utilizatori, ora publicării postărilor.

La fel de importantă este şi verificarea încrucişată a datei şi locului prezentat în imagine. În acest sens, sunt utile Google Earth, Google StreetView, precum şi serviciile de geolocalizare, despre care puteţi citi detaliat aici şi aici.

Autor: Taras Nazaruk, pentru Stopfake.org.