În perioada 25-28 septembrie 2018, un grup de jurnaliști de la cinci redacții din Italia au vizitat Republica Moldova, fiind interesați de pericolul dezinformării și propagandei. Jurnaliștii au ajuns la concluzia că publicul de la noi va fi permanent divizat între Vest și Est, atât timp cât spațiul mediatic din Moldova este ținta propagandei externe venită de la Kremlin. Totodată, aceștia au conchis că și propaganda internă este la fel de periculoasă, iar în majoritatea cazurilor, știrile false și dezinformările sunt folosite în Republica Moldova de politicieni, dar și de grupurile de interese, ca un instrument de manipulare a publicului.

Jurnaliștii italieni au discutat despre dezinformare și propagandă internă și externă cu experți din domeniile media, securitate, drepturile omului din Chișinău, Tiraspol și Comrat. Oaspeților le-au fost prezentate exemple de știri false care au avut un impact negativ asupra publicului, inclusiv în perioada alegerilor prezidențiale din anul 2016, dar și a celor locale din vara anului curent.

Reguli de informare corectă

În opinia jurnalistei Alba Arcuri de la postul public RAI Radio 1, fenomenul dezinformării din Moldova poate fi combătut prin discuții cu cetățenii. „Cred că fenomenul știrilor false este o problemă în Moldova. Oamenii sunt influențați de ele. Este necesar să discutați despre aceste știri false, iar cetățenii să cunoască anumite reguli cum să se informeze corect”, a precizat jurnalista.

Jurnalistul Angelo Capuano care activează în orașul Catania și colaborează cu mai multe publicații online cum ar fi Catania Today, Live Sicilia Catania, Sicilia Informazioni, a menționat că în procesul de democratizare a țării, și Italia s-a confruntat cu fenomenul dezinformării, însă un rol important l-a avut societatea civilă. „În opinia mea, efectele dezinformării și propagandei în Republica Moldova sunt amplificate, într-o oarecare măsură, de tranziția în procesul de consolidare democratică, dar și de faptul că țara este relativ tânără. În deceniile postbelice, Italia a suferit, de asemenea, din această cauză. În Moldova pot spune că cea mai mare parte a angajamentului de a lupta împotriva propagandei și dezinformării îi revine societății civile. Am întâlnit mulți oameni din societatea civilă, dar și jurnaliști care pot juca un rol-cheie în acest proces de schimbare. Totuși, din punctul meu de vedere, comunitatea trebuie să țină cont de pluralismul cultural din Moldova”, spune Angelo Capuano.

Programul vizitei a inclus și întâlniri cu reprezentanții unor instituții publice moldovenești, inclusiv cu membri și angajați ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), dar și cu Bașcana UTA Găgăuzia Irina Vlah. Jurnaliștii au fost interesați dacă autoritățile întreprind măsuri în vederea diminuării impactului propagandei și al dezinformării externe. Membrii CCA le-au vorbit oaspeților despre efectul modificărilor legislative, prin programele informative, analitice, militare şi politice din țările care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, inclusiv Federația Rusă. Totodată, au specificat că aceste emisiuni nu mai sunt retransmise în Republica Moldova.

După discuția cu jurnaliști și experți din orașele Tiraspol și Comrat, Anna Lombardi, jurnalistă la publicația La Repubblica, a concluzionat că țara este divizată, iar acest lucru îngreunează procesul de prevenire a fenomenului dezinformării.

Jurnaliștii italieni discută cu membrii și angajații CCA despre modificările legislative care interzic retransmiterea emisiunilor informative din Federația Rusă.

Sursa foto: Stopfals.md

Instituțiile media independente dețin „cheia” diminuării efectelor dezinformării

Referitor la propaganda și dezinformarea internă, Stefano Vizio, jurnalist la publicația online din orașul Milano Il Post, afirmă că, atâta timp cât au loc „bătăliile” între politicieni, publicul va fi ținta știrilor manipulatorii, iar propaganda internă va fi la fel de periculoasă ca și cea venită din exterior. „Înainte de a veni aici, m-am documentat și știam că Republica Moldova este influențată de propaganda rusă, însă când am ajuns și am discutat cu mai multe persoane, mi-am dat seama că nu numai dezinformarea externă este o problemă majoră. Cetățenii se confruntă și cu propagandă internă, în special venită din partea instituțiilor care sunt deținute de politicieni. O mare parte din problemele țării sunt consecința acțiunilor politicienilor, ale intereselor lor și din dorința de a se menține la putere. Astfel, este influențat orice domeniu al vieții publice. Din dorința de a se menține la putere, sunt create aceste știri false: și aici vorbim de dezinformarea referitor la „venirea celor 30 de mii de sirieni” în țară, dar și despre „darea în arendă” a municipiului Chișinău. Cred că propaganda internă este mai puternică în comparație cu propaganda pro-Kremlin. În aceste cazuri, instituțiile media independente dețin cheia care ar ajuta la rezolvarea acestei probleme. Până când Moldova nu-și va rezolva problemele politice, acest tip de propagandă nu va dispărea”, a conchis jurnalistul.

Vizita jurnaliștilor italieni în Republica Moldova fost susținută de Ambasada Statelor Unite ale Americii din Roma (Italia).

Lilia Zaharia