Deputații socialiști Vladimir Odnostalco și Ala Ursu-Antoci au acuzat că inițiativa Ministerului Educației și Cercetării privind reorganizarea școlilor ar duce la privarea de dreptul la educație a „mii de copii”. Reprezentanții PSRM afirmă că instituțiile de învățământ ar fi desființate în masă, iar bugetul educației ar fi sacrificat în favoarea cheltuielilor militare. Acuzațiile sunt false, or datele oficiale și experții consultați de Stopfals.md îi contrazic. În realitate, reorganizarea este un răspuns adaptativ la realitățile demografice, iar bugetul educației rămâne o prioritate națională.

La 2 decembrie, deputatul socialist Vladimir Odnostalco a publicat un mesaj în care afirmă că „Copiii sunt lipsiți de dreptul la educație. O generație este lipsită de dreptul de a învăța” (în original: «Детей лишают права на образование. Поколение лишают права учиться»). „Moldova pe timpul PAS - este atunci când educația poate fi accesată doar de cei aleși. Atunci când copiii sunt transformați într-un mijloc de câștig” (în original: «Молдова при PAS - это когда образование могут получать только избранные. Это когда дети превращаются в способ заработка»), a mai scris Odnostalco. Declarațiile deputatului au fost preluate de Sputnik Moldova pe Ok.ru și în grupul de Facebook Молдова за мир.

La 3 decembrie, deputata socialistă Ala Ursu-Antoci a declarat într-un briefing de presă că „acțiunile puterii PAS au condus la distrugerea pe scară largă a sistemului de învățământ” și că „în timp ce țările europene investesc în educație, în Moldova prioritate se acordă cheltuielilor militare”, ceea ce, potrivit ei, a lăsat „mii de copii lipsiți de dreptul la educație”. Deputata mai spune că „din 2021 până în 2024, în Moldova au fost închise peste 83 de instituții – de la școli primare și gimnazii, la colegii, institute de cercetare și universități”. Videoul a fost publicat pe pagina de Facebook a deputatei, pe cea a PSRM, pe pagina consilierului socialist Alexandr Odintov și pe pagina Telegraph Moldova. Declarațiile deputatei au fost reluate într-un comunicat pe site-ul PSRM, apărând și pe actualitati.md.

Reformă propusă de MEC: vor fi reorganizate 73 de școli cu puțini elevi

Acuzațiile vin în contextul inițiativei Ministerului Educației și Cercetării (MEC) de reorganizare a școlilor cu efective foarte mici, prezentată la 2 decembrie de ministrul Dan Perciun. Astfel, se propune reorganizarea instituțiilor cu sub 35 de elevi în clasele gimnaziale - în școli primare, reorganizarea celor cu sub 30 de elevi în școli primare–grădinițe, transformarea școlilor primare-grădinițe, cu mai puțin de 10 elevi, în grădinițe.

Potrivit ministrului, reforma ar putea viza în total aproximativ 1328 de elevi, adică mai puțin de 0,5% din cei peste 330.000 de elevi din R. Moldova. În baza criteriile propuse, ar urma să fie reorganizate 73 de școli, dintre care 10 ar urma să fie transformate în grădinițe, 43 în școli primare și 17 în școli primare grădinițe. Autoritățile susțin că 76% dintre elevi din școlile care ar urma să fie reorganizate se vor deplasa pe distanțe mai mici de 10 km până la noua școală și doar 7%, adică 87 de elevi, vor avea de parcurs mai mult de 15 km. Transportul școlar va fi gratuit, iar părinții elevilor care vor fi transferați în alte instituții vor primi o alocație lunară de 1.000 lei pe parcursul a doi ani de studii. Cadrele didactice vizate de reorganizare vor beneficia de sprijin prin reconversie profesională, relocare și acoperirea cheltuielilor de transport. Profesorii care nu se vor putea angaja în raion vor putea să beneficieze de o indemnizație de relocare spre un loc de muncă în alt raion de până la 300.000 lei.

Proiectul de lege privind reorganizarea instituțiilor de învățământ a fost înaintat pentru dezbateri publice. 

Loretta Handrabura: Copiilor li se elimină o inechitate de acces și relevanță a studiilor

Experții consultați de Stopfals.md spun că afirmațiile făcute de cei doi deputați socialiști sunt false.

Loretta Handrabura, fosta ministră a Tineretului și Sportului, subliniază că prin reorganizare elevii nu sunt privați de dreptul la educație, ci, dimpotrivă, li se oferă acces la învățământ de calitate.

„Afirmațiile sunt politice și tendențioase în sensul generalizării, fără a nuanța cu cifre situația și soluțiile din sectorul educației, de care sunt responsabile toate guvernele din ultimii 20 de ani. Copiilor, prin aceste măsuri de reorganizare, necesare în condițiile nu doar a scăderii populației școlare, ci și a discrepanței mari care există între unele instituții pe criteriul asigurării calității procesului de studii pe componenta resurse umane pentru asigurarea procesului de instruire și infrastructură adecvată, tocmai li se elimină o inechitate de acces și relevanță a studiilor. Astfel, se asigură dreptul la educație de calitate, cu cadre didactice calificate la toate disciplinele și infrastructură modernă pentru procesul de instruire pentru toți copiii, indiferent de mediul de reședință și alte criterii protejate de lege. De remarcat că investiția în educație a fost mereu o prioritate pentru R. Moldova, chiar dacă rețeaua școlară este mai mică, copii și studenți tot mai puțini. Nu se convertește imediat în rezultat vizibil, dar este direct proporțională în timp ca efect cu nivelul de prosperitate al țării și bunăstării cetățenilor și cetățenilor. Investițiile în domeniul educației cresc de la un an la altul, așa cum e justificabilă și majorarea bugetului în sectorul apărării, în condițiile insecurității din regiune și agresiunii Rusiei în Ucraina”, a declarat Loretta Handrabura pentru Stopfals.md.

Vladimir Guțu: Reorganizarea școlilor este o consecință demografică inevitabilă

Doctorul habilitat în pedagogie, Vladimir Guțu, susține că reorganizarea instituțiilor de învățământ este un proces justificat și inevitabil în contextul transformărilor demografice prin care trece R.Moldova.

„Sunt unul dintre coautorii Legii educației din 1995, iar încă de atunci era clar că, în timp, unele instituții de învățământ vor trebui comasate. Această concluzie nu a apărut din motive politice, ci din analize realiste privind evoluția demografică și dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Scăderea natalității, migrația intensă și depopularea localităților mici au redus constant numărul de elevi, ceea ce face imposibilă menținerea unei rețele școlare supradimensionate. Reorganizarea instituțiilor de învățământ este un proces firesc într-un stat aflat în schimbare. Din păcate, subiectul este adesea politizat de cei care promovează o retorică înapoiată, nostalgică, ce ignoră realitățile actuale și încearcă să readucă Republica Moldova în logica unei economii rurale de tip colhoznic. Afirmațiile conform cărora elevii ar fi lipsiți de dreptul la educație sunt neîntemeiate. În realitate, prin comasarea școlilor mici, elevii ajung în instituții unde beneficiază de profesori calificați, laboratoare funcționale, infrastructură adaptată și un proces educațional de calitate. O școală cu doar câțiva elevi pe clasă nu poate asigura programe complete, consiliere și activități extracurriculare, iar menținerea ei devine extrem de costisitoare”, a declarat Vladimir Guțu pentru portalul nostru.

Ala Revenco: Datele bugetare contrazic afirmațiile politice. Educația rămâne o prioritate financiară

La rândul ei, Ala Revenco, directoarea asociației Părinți Solidari, afirmă că declarațiile deputaților socialiști potrivit cărora educația ar fi neglijată în favoarea cheltuielilor militare sunt false, iar verificarea bugetului public arată că sistemul educațional beneficiază anual de fonduri în creștere, reprezentând una dintre cele mai importante priorități bugetare ale statului.

„Dacă vorbim despre domeniul educației, acesta este al treilea în structura bugetului, după cheltuielile sociale și cele pentru medicină. Din bugetul public național pentru anul 2025 au fost planificate aproximativ 21 de miliarde de lei pentru educație, în timp ce pentru apărare este prevăzut un buget de 1,9 miliarde de lei. Așadar, critica potrivit căreia guvernarea ar neglija educația în favoarea cheltuielilor militare nu se confirmă în cifre. Educația este un domeniu care ocupă o pondere mare în buget și această pondere crește anual. La fel cresc și sumele medii alocate per copil, fie că vorbim despre grădinițe sau școli. Pentru 2025, au fost planificate în jur de 43 de mii de lei pe an pentru un copil la grădiniță și aproximativ 28 de mii de lei pentru un elev din ciclul școlar. Acești bani sunt direcționați în bugetele instituțiilor de învățământ și includ salariile, cheltuielile pentru infrastructură, dotări, alimentația elevilor și alte necesități”, a spus directoarea asociației Părinți Solidari.

Sursa: mf.gov.md

Secretară de stat: Niciun copil nu rămâne fără acces la educație

Valentina Olaru, secretară de stat la MEC, afirmă că afirmațiile potrivit cărora „mii de copii sunt lipsiți de dreptul la educație” sunt neadevărate și ignoră în mod intenționat realitatea din teritoriu. Ea explică de ce reformele sunt necesare pentru asigurarea calității educației.

„Afirmațiile potrivit cărora „mii de copii sunt lipsiți de dreptul la educație” sunt false, nu se bazează pe realitate și ignoră atât datele oficiale, cât și cadrul normativ care garantează accesul tuturor copiilor la educație. Reorganizarea instituțiilor de învățământ nu înseamnă închidere, iar procesul nu este aplicat arbitrar, ci doar acolo unde numărul de elevi este sub pragul minim care permite asigurarea calității. Situația din teritoriu confirmă acest lucru. Există școli unde învață doar 4 sau 5 copii. De exemplu, la Păscăuți, raionul Rîșcani, funcționează o școală cu patru elevi, în raionul Ocnița cu cinci elevi, în raionul Briceni sunt șase elevi, iar într-un sat din raionul Dondușeni este o clasă cu doar doi copii. De altfel, reorganizarea este permisă doar dacă există o altă școală în apropiere, astfel încât niciun copil să nu rămână fără acces la educație. Criteriul fundamental este ca în raza de maximum 20 de kilometri să existe o alternativă, iar transportul elevilor este asigurat gratuit. Deciziile privind reorganizarea sunt fundamentate pe date demografice oficiale, care arată o scădere dramatică și continuă a populației școlare. Dacă în anul 2000 în R. Moldova erau circa 631.300 de elevi, în anul 2024 numărul lor a scăzut la aproximativ 335.000, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 47% la nivel național și de 61% în mediul rural. Această realitate explică numărul mare de școli foarte mici, care nu pot asigura un proces educațional eficient și competitiv. Mai mult, analizele Ministerului Educației arată că instituțiile cu un număr foarte mic de elevi sunt cele cu cele mai slabe rezultate academice. A menține copiii în astfel de școli înseamnă a-i priva de șansa la o educație de calitate și la viitor”, a spus Valentina Olaru pentru Stopfals.md.

Secretara de stat mai spune că în ultimii ani investițiile în sistemul educațional au fost fără precedent: „Potrivit datelor oficiale, 7% din PIB este direcționat în educație. În ultimii ani, investițiile în sistemul educațional au fost fără precedent. Doar în învățământul general au fost investite 1,3 miliarde de lei, la care se adaugă încă 500 de milioane în învățământul superior. Au fost dublate indemnizațiile pentru materiale didactice, au fost extinse programele pentru tinerii specialiști și pentru sportivi, s-a investit în transport școlar, în digitalizare, în modernizarea sălilor de clasă și în accesul gratuit al adulților la cursuri de limba română. Toate aceste măsuri demonstrează, prin fapte, că Guvernul nu a redus sprijinul pentru educație, ci dimpotrivă, a accelerat procesul de modernizare și profesionalizare a sistemului. Deci, discuțiile despre viitorul educației trebuie purtate pe baza datelor verificabile și nu în logica intereselor politice”.

Statistici false privind închiderea instituțiilor de învățământ

Declarațiile deputatei Ala Ursu-Antoci ,precum că „din 2021 până în 2024, în Moldova au fost închise peste 83 de instituții – de la școli primare și gimnazii, la colegii, institute de cercetare și universități” sunt false.

Potrivit băncii de date a Biroului Național de Statistică (BNS), în perioada 2021-2025 în R. Moldova au fost închise 46 de instituții de învățământ primar și secundar general și 10 instituții de învățământ profesional tehnic. Cât privește învățământul superior, în 2022 Guvernul a aprobat o hotărâre privind reorganizarea prin fuziune (absorbţie) a unor instituţii din domeniile educaţiei, cercetării şi inovării. Reforma prevedea fuziunea/absorbţia a peste 20 de instituţii, dintre care doar câteva erau universităţi. Totodată, numeroase institute de cercetare au fost absorbite de universități. De remarcat că absorbția nu înseamnă neapărat închiderea definită a instituțiilor, ci că ele sunt integrate într-o altă structură. De exemplu, programale, funcționarii și studenții își continuă activitatea sub umbrela instituției absorbante.

Optimizarea instituțiilor de învățământ a început în perioada în care actuala conducere a PSRM se afla la conducerea statului

Stopfals.md a dezmințit în repetate rânduri falsuri cu privire la reorganizarea instituțiilor de învățământ (aici, aici, aici).

Conceptul optimizării instituțiilor de învățământ în R. Moldova îşi are rădăcinile în anii 2007-2008, odată cu elaborarea de către Ministerul Economiei, condus pe atunci de Igor Dodon, a „Concepției de optimizare a numărului angajaților din sectorul bugetar”, care includea și optimizarea instituțiilor de învățământ. În 2008, printr-o hotărâre a Guvernului Tarlev, a fost aprobat planul de acțiuni pentru implementarea acestei concepții, documentul fiind contrasemnat de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, care deținea pe atunci funcția de prim-viceprim-ministră.

Victoria Borodin,

Stopfals.md

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru