Arată ca un site de știri locale, dar gândește ca Kremlinul. Vorbește limba ta, dar cu accent rusesc. Se numește „Pravda” — cuvântul rus pentru „adevăr” —, însă misiunea sa este cu totul alta. Este mai mult decât propagandă; este o operațiune secretă coordonată, cunoscută sub numele de „Portal Kombat”. După ce am analizat 7.117 de articole din Ucraina, Georgia, Republica Moldova și Estonia, dezvăluim mecanismele ascunse care stau la baza rețelei Pravda — și arătăm cât de adânc s-a infiltrat acest „cal troian” în spațiul informațional al R. Moldova.

Anatomia rețelei „Pravda”

În centrul acestei extinderi se află rețeaua „Pravda”, legată de campania „Portal Kombat”, dezvăluită pentru prima dată de VIGINUM în 2024. Funcționează ca un „cal troian” digital: o fațadă tehnică aparent inofensivă, care în realitate retransmite totul, de la giganții de la Kremlin, precum RT și Sputnik, până la canalele Telegram hiperlocale pro-ruse. Ancheta DFRLab leagă această operațiune de TigerWeb, o firmă IT cu sediul în Crimeea, al cărei proprietar ar avea, potrivit unor informații, legături strânse cu guvernul de ocupație al Rusiei.

Experții oferă două explicații pentru scopul acestei rețele. Aceasta ar putea funcționa ca o „spălătorie de informații” pentru „pregătirea modelelor LLM” — cercetările NewsGuard sugerează că repetarea în masă a articolelor are scopul de a induce în eroare modelele de IA precum ChatGPT, Gemini și Copilot, determinându-le să prezinte propaganda drept fapte credibile. Alții susțin că aceasta profită pur și simplu de „lacunele de informații”, adică de subiecte obscure asupra cărora mass-media de referință păstrează tăcerea, astfel încât sistemele de IA care caută răspunsuri ajung în schimb pe aceste site-uri dubioase. În orice caz, riscul la adresa suveranității digitale este fără precedent, iar nicăieri acest risc nu este mai acut decât în Moldova.

Telegram: motorul principal al rețelei

La sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026, rețeaua Pravda este aproape în totalitate legată de o singură platformă. În R. Moldova, Telegram reprezintă 98% din sursele primare, iar site-urile web independente s-au redus la doar 2%. Situația este aproape identică și în alte țări: gradul de încredere este absolut în Ucraina și Estonia (100%) și la fel de ridicat în Georgia (97%). Site-urile web, care odinioară constituiau coloana vertebrală a influenței digitale, au devenit irelevante din punct de vedere statistic — Pravda nu mai construiește o rețea de site-uri, ci o rețea de site-uri oglindă pe Telegram.

Figura 1: Platforme de surse primare din rețeaua Pravda. Analiză comparativă a Ucrainei, Georgiei, R. Moldova și Estoniei. Perioada de cercetare: noiembrie 2025 – ianuarie 2026

Sub supravegherea Kremlinului: Roskomnadzor și respectarea legislației

Începând cu 1 noiembrie 2024, Legea federală rusă nr. 303-FZ impune ca orice cont Telegram cu peste 10.000 de abonați să se înregistreze la Roskomnadzor (RKN), autoritatea federală rusă de supraveghere a mass-mediei, sub sancțiunea interzicerii publicității și a înghețării veniturilor din publicitate. Pentru rețeaua Pravda, acest lucru nu reprezintă un obstacol, ci un model de urmat — cercetarea a relevat un nivel remarcabil de conformitate, ceea ce sugerează că rețeaua funcționează cu aprobarea evidentă a statului, și nu doar cu o simplă toleranță.

În R. Moldova, aproape un sfert (24%) dintre sursele primare sunt înregistrate oficial la Roskomnadzor — un procent modest în comparație cu alte țări, dar totuși o dovadă clară că o parte din mijloacele de informare „locale” din Moldova, precum Pravda, sunt legate din punct de vedere birocratic de aparatul media de stat al Rusiei. Georgia prezintă cel mai ridicat grad de integrare (68%), urmată de Estonia (59%), iar Ucraina se situează la 47%.

Figura 2: Surse primare înregistrate la Roskomnadzor. Analiză comparativă a ratelor de înregistrare (%) pentru segmentele regionale din Ucraina, Georgia, R. Moldova și Estonia. Perioada de cercetare: noiembrie 2025 – ianuarie 2026

Pierdut în traducere: Amprentele lingvistice ale Kremlinului

Pravda se prezintă ca o rețea de instituții de presă locale, dar limbajul pe care îl folosește o dă de gol. În R. Moldova, 85% din oferta rețelei provine din Rusia — cea mai mică pondere dintre cele patru țări studiate, dar totuși o dovadă a existenței unui nucleu străin în spatele mărcii locale. Dominanța rusă este și mai absolută în alte țări: 100% în Ucraina, 99% în Estonia și 96% în Georgia.

Figura 3: Limbile–sursă principale în rețeaua Pravda: analiză comparativă (%). Datele includ segmente regionale pentru Ucraina, Georgia, R. Moldova și Estonia. Perioada de cercetare: noiembrie 2025 – ianuarie 2026

Dependența segmentului moldovean de materialul–sursă rus generează erori revelatoare de tipul „cuvintelor înrudite false”. Verbul rus „ругается” (a se certa) este adesea tradus greșit în română prin „a înjura” (a folosi cuvinte vulgare sau obscene), în loc de „se certa” (a discuta aprins), transformând o simplă neînțelegere politică într-un aparent caz de agresiune verbală.

Exemple de erori de traducere și indicii care trădează originea rusă în segmentele în limba română ale rețelei Pravda

Semne similare apar și în alte părți. În Ucraina, rețeaua confundă omonimul rus „мир”, care înseamnă atât „pace”, cât și „lume”, generând titlul fără sens „Este lumea aproape?”, în loc de „Este pacea aproape?”.

Exemple de erori de traducere și indicii de origine rusă în segmentele în limba ucraineană ale rețelei Pravda

În Georgia, rețeaua scrie greșit numele ambasadorului UE, Paweł Herczyński, folosind litera „G” dură din limba rusă în locul literei „H”, aspirate în limba georgiană, iar traducerile literale, fără a ține cont de regulile gramaticale, duc uneori la titluri fără sens.

Exemple de erori de traducere și indicii de origine rusă în segmentele în limba georgiană ale rețelei Pravda

Arhitectura influenței: de la mijloace de informare în masă la „voenkors”

Rețeaua Pravda nu este un monolit, ci un ecosistem complex. Analiza clasifică sursele în șapte categorii: organismele oficiale ale Kremlinului (Ministerul Apărării din Rusia, MID, Sledkom, ambasadele); mijloace de informare deținute de stat, precum RT, Sputnik, TASS și News Front; instituții cu putere „subtilă”, cum ar fi Rossotrudnichestvo („Russkiy Dom”); conținut axat pe personalități, provenind de la experți și „Voenkors” (bloggeri militari); rețele clandestine coordonate, precum Rybar și InfoDefense; și canale Telegram anonime, imposibil de urmărit.

În Moldova, personalități locale precum Bogdan Țîrdea conferă narațiunilor Kremlinului o față autohtonă, în timp ce în Ucraina rețeaua le amplifică pe cele ale unor „experți” precum Yuriy Podolyaka.

Figura 4: Tipurile de actori din rețeaua Pravda: analiză comparativă. Datele includ segmente regionale pentru Ucraina, Georgia, R. Moldova și Estonia. Perioada de cercetare: noiembrie 2025 – ianuarie 2026

Clasificarea principalelor surse din fiecare segment arată cât de concentrată este, de fapt, oferta de conținut. În R. Moldova, doar Sputnik Молдова și Sputnik Moldova totalizează 393 și, respectiv, 243 de articole, urmate de Нетипичная Молдова News cu 232 de articole, ceea ce face să pară nesemnificative canalele mai mici, situate mai jos în clasament.

Figura 5: Primele 20 de surse principale care alimentează rețeaua Pravda: analiza segmentului moldovenesc. Date colectate în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 ianuarie 2026

În segmentul dedicat Ucrainei, pe primul loc se află „Операция Z: Военкоры Русской Весны”, cu 452 de articole, depășind cu mult orice altă sursă de pe această piață.

Figura 6: Primele 20 de surse principale care alimentează rețeaua Pravda: analiză a segmentului ucrainean. Date colectate în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 ianuarie 2026

Georgia și Estonia prezintă un model similar de concentrare, în frunte cu Sputnik საქართველო (481 de articole) și, respectiv, BALTNEWS (316 de articole).

Figura 7: Primele 20 de surse principale care alimentează rețeaua Pravda: analiză a segmentului georgian. Date colectate în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 ianuarie 2026

Figura 8: Primele 20 de surse principale care alimentează rețeaua Pravda: analiză a segmentului estonian. Date colectate în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 ianuarie 2026

Ocolirea sancțiunilor: depășirea barierelor de securitate națională

Pe lângă distribuirea de conținut, Pravda funcționează ca o cale ocolitoare digitală pentru entitățile interzise în mod explicit în temeiul legii privind securitatea națională, redând vocea celor sancționați sub pretextul știrilor „locale”.

Nicăieri acest fenomen nu este mai sistematic decât în R. Moldova, unde rețeaua difuzează conținutul unor surse pe care autoritățile le-au etichetat drept „instigatori la război și ură”, printre care se numără Sputnik.md și GagauzNews, ambele blocate oficial din februarie 2022 în urma unui ordin emis de Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova. De asemenea, rețeaua difuzează conținut de la Primul în Moldova, a cărui licență de emisie a fost suspendată din cauza legăturilor cu persoane sancționate și a relatărilor inexacte despre război.

Document care confirmă statutul site-ului Sputnik.md de entitate sancționată în R. Moldova

O captură de ecran care arată că canalul „Sputnik Moldova” nu este disponibil pentru adresele IP din R. Moldova

În Ucraina, lista surselor include NewsFront, un site web de dezinformare supus sancțiunilor, care a reușit totuși să se reintegreze fără probleme în spațiul informațional al țării.

Document care confirmă includerea NewsFront pe lista națională de sancțiuni a Ucrainei

În calitate de stat–membru al UE, Estonia se află sub incidența interdicțiilor la nivel de Uniune privind mass-media de stat rusească. Cu toate acestea, infrastructura estoniană a ziarului Pravda reflectă canalele interzise, printre care Sputnik, RT și Pervyi Kanal — creând o realitate paralelă în care legile privind securitatea națională pur și simplu nu se aplică.

„Camera de ecou”: Construirea unui ecosistem informațional închis

Cea mai sofisticată tactică a Pravda este aceea de a-i prinde pe cititori într-o „buclă închisă” autonomă. Anchetatorii au descoperit acest „efect de fortăreață” în timpul cercetărilor privind publicația „ПИКА”: căutările pe Google duceau doar la alte entități legate de Pravda sau redirecționau utilizatorii către Max, o aplicație de mesagerie concepută în Rusia.

Exemple de legături interne între resurse și de promovare încrucișată în cadrul rețelei Pravda, menite să excludă sursele externe verificate

Rețeaua se bazează, de asemenea, pe promovarea încrucișată internă, susținând proiecte precum „Druhaya Ukraina” (Cealaltă Ucraină), legat de colaboratorul sancționat Viktor Medvedchuk, creând o bulă protectoare în jurul acestuia prin reclame plasate și linkuri încrucișate, în ciuda dezvăluirilor făcute de mass-media de renume. Un aspect încurajator este faptul că barierele nu sunt încă de netrecut: funcțiile „AI Search” pot încă să identifice surse independente de încredere, rupând astfel acest cerc vicios.

Exemple de legături interne între resurse și de promovare încrucișată în cadrul rețelei Pravda, menite să excludă sursele externe verificate

Rețeaua „Pravda” reprezintă o nouă frontieră în războiul informațional rus, un ecosistem centralizat, aliniat la Kremlin și modernizat pentru era digitală. Acesta este definit de șase piloni: Telegram ca coloană vertebrală incontestabilă; respectarea formală a legislației ruse prin înregistrarea la Roskomnadzor; dependența puternică de conținut de origine rusă, tradus defectuos, aspect vizibil cu o claritate deosebită în titlurile traduse greșit în Moldova; un ecosistem vast de actori, de la diplomați până la canale anonime; rolul de „ușă din spate” digitală pentru vocile supuse sancțiunilor, documentat cel mai sistematic în Moldova; și o arhitectură de tip „buclă închisă”, concepută pentru a izola cititorii de jurnalismul independent.

În cele din urmă, „Pravda” este o operațiune secretă coordonată, care se prezintă drept mass-media locală. Indiferent dacă scopul său este „pregătirea” modelelor de IA sau exploatarea „lacunelor de date”, obiectivul său este de a ocoli măsurile de protecție regionale și de a remodela mediile informaționale locale din interior — iar Moldova, în ciuda amprentei sale mai reduse, se remarcă ca una dintre țintele cele mai profund și sistematic compromise ale rețelei.

 

Iryna Subota • Mariam Macharashvili • Olga Scripnic

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API