O hotărâre a Curții Constituționala (CC) a R. Moldova din 9 iulie a pus punctul pe i în privința unor limite ale funcționării Unității teritorial-administrative (UTA) Găgăuzia. Astfel, autoritățile de la Comrat nu vor putea decide, printre altele, componența comisiei electorale sau numirea șefului poliției din autonomie. Imediat, sute de postări de social media, unii politicieni din Găgăuzia și surse apropiate propagandei Kremlinului au denunțat „atacarea” sau chiar „lichidarea” autonomiei găgăuze, iar Chișinăul i-ar fi retras dreptul de a organiza alegeri și de a avea propriile instituții. Experții în drept constituțional Alexandru Tănase și Alexandru Arseni califică aceste afirmații drept manipulări și dezinformări care denaturează conținutul real al hotărârii CC. În realitate, Curtea nu a anulat autonomia Găgăuziei, ci a declarat neconstituționale unele prevederi privind controlul asupra organelor electorale și asupra unor instituții ale statului, motivând că acestea țin de exercitarea suveranității R. Moldova.

Avalanșă de acuzații despre „atacul asupra autonomiei”

Chiar în ziua emiterii hotărârii CC, în mediul online a fost declanșat un val masiv și coordonat de mesaje care au prezentat decizia drept un atac asupra autonomiei Găgăuziei și a „statalității” R. Moldova.

Activistul politic din Găgăuzia Mihail Vlah a calificat hotărârea drept „o lovitură adusă statalității R. Moldova” (în original: «удар по государственности Молдовы»). „Un grup de foști membri ai partidului PAS dislocați în CC a decis excluderea Găgăuziei din procesul de desfășurare a propriilor alegeri. Guvernul cinic, obraznic și sărac ne-a uzurpat țara (în original: «Группа бывших членов партии PAS, внедренных в КС, решила исключить Гагаузию из процесса проведения собственных выборов. Циничная, наглая, проворовавшаяся власть узурпировала нашу страну»), a spus Vlah într-un mesaj publicat pe Facebook, Telegram și TikTok și preluat ulterior de surse afiliate oligarhului fugar Ilan Șor.

Fostul deputat PSRM Fiodor Gagauz a calificat hotărârea drept „un atac asupra Găgăuziei”, afirmând că „CC a început să demonteze temelia juridică a autonomiei Găgăuziei” (în original: «Конституционный суд начал разрушать правовой фундамент Гагаузии»). El acuză că „PAS mai întâi a creat criza juridică din jurul alegerilor din Găgăuzia, iar acum o folosește ca pretext pentru a limita autonomia” (în original: «PAS сначала сама создала правовой кризис вокруг выборов в Гагаузии, а теперь использовала его как повод для демонтажа автономии»), a scris Gagauz într-o postare pe Facebook, distribuită de unele pagini obscure.

Iar președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a declarat că decizia „nu este un act de justiție constituțională, ci o imixtiune politică grosolană și ilegală în drepturile și libertățile poporului găgăuz (în original: «не является актом конституционного правосудия, а представляет собой грубое неправомерное политическое вмешательство в права и свободы гагаузского народа»). El a cerut demisia președintei CC, Domnica Manole, pe care a acuzat-o de angajare politică.

„Atac raider asupra autonomiei”

Reacții similare au avut și reprezentanții opoziției pro-ruse din R. Moldova.

Deputatul socialist Grigore Uzun a calificat hotărârea ca un „atac raider asupra autonomiei” (în original: «рейдерская атака на автономию»). Același termen a folosit și Marina Tauber (fosta vicepreședintă a partidului Șor, declarat neconstituțional). PSRM a afirmat că decizia reprezintă „o acțiune politică menită să demonteze definitiv bazele autonomiei”, iar deputata comunistă Diana Caraman a declarat că hotărârea Înaltei Curții „provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare. Un mesaj asemănător a fost publicat și de Partidul Comuniștilor. Lidera formațiunii Inima Moldovei, Irina Vlah, a calificat decizia drept „iresponsabilă”, afirmând că „ce au făcut cu Găgăuzia poate afecta întreaga țară” (în original: «то, что сотворили с Гагаузией, может затронуть всю страну»).

Campanie amplificată pe internet

Concomitent, cel puțin câteva zeci de canale de Telegram pro-Kremlin au amplificat coordonat mesaje critice despre hotărârea CC.

Astfel, mai multe canalele dedicate autonomiei găgăuze au scris că decizia „a lipsit autonomia găgăuză de dreptul de a avea propria Comisie Electorală Centrală (în original: «Конституционный суд Молдовы лишил Гагаузскую автономию права иметь собственную Центральную избирательную комиссию»). Canalul Мир Гагаузии a afirmat că hotărârea „privează definitiv autonomia găgăuză de unul dintre elementele cheie ale statutului său special” (în original: «окончательно лишает Гагаузскую автономию одного из главных элементов её особого статуса»). Mesaje similare au distribuit și alte surse dedicate publicului găgăuz, precum și conturi anonime de Facebook (aici și aici).

Mesaje similare, lipsite de context, au distribuit și agențiile guvernamentale ruse (TASS, RIA Novosti, RT) sau Kommersant, dar și propagandistul rus Vladimir Soloviov.

Afirmații similare au distribuit și o serie de canale de Telegram cunoscute pentru dezinformare, printre care МЯСОРУБКА NEWS, Salut Moldova, WTF Moldova, Мамалыга и Токана sau Молдавская политика, care susține că „Sandu și PAS au privat Găgăuziei de dreptul de a organiza alegeri regionale conform propriilor reguli și prin intermediul unui CEC complet independent de Chișinău” (în original: «Cанду PAS лишили Гагаузию права проводить региональные выборы по собственным правилам и силами полностью независимого от Кишинева ЦИКа»). Aceeași abordare a fost preluată și de canale dedicate regiunii transnistrene, așa ca  Вечерний Тирасполь și Приднестровец. Unele canale au mers și mai departe, sugerând că hotărârea Curții reprezenta începutul „lichidării autonomiei”.

Campania propagandistică a continuat și pe TikTok, unde mai multe canale anonime au promovat afirmații similare.

Ce a decis Curtea Constituțională?

Contrar campaniilor orchestrate, CC nu a anulat autonomia Găgăuziei și nici nu a interzis organizarea alegerilor locale. Prin hotărârea (definitivă și irevocabilă) din 9 iulie au fost declarate neconstituționale mai multe articole din Legea privind statutul special al Găgăuziei, care confereau autonomiei dreptul de a aproba o Comisie Electorală Centrală proprie, paralelă și independentă de Chișinău. Astfel, în Găgăuzia nu va mai exista o „comisie independentă” ghidată de legi locale speciale. Aceasta este înlocuită de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, structură care se constituie și funcționează conform regulilor uniforme ale Codului electoral al R. Moldova. CC a respins ca inadmisibilă sesizarea APG prin care se încerca salvarea vechii structuri locale.

„Curtea a constatat că, în sensul Constituției, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei se constituie și funcționează în conformitate cu prevederile Codului electoral, iar alegerile regionale se organizează și se desfășoară conform regulilor adoptate de Parlament prin lege organică”, a explicat președinta CC, Domnica Manole.

Al doilea aspect pe care s-a expus Înalta Curte ține de numirea șefilor structurilor de forță. Au fost declarate neconstituționale prevederile legale conform cărora numirea și demiterea din funcție a șefilor Direcției Afacerilor Interne (Poliția), Direcției de Justiție și Direcției Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Comrat trebuiau aprobate de autoritățile centrale doar la propunerea bașcanului și cu acordul APG. După decizia CC, procedurile de numire revin integral în competența ministerelor și instituțiilor centrale de la Chișinău.

Curtea a explicat în decizia din 9 iulie că R. Moldova este un stat unitar, ceea ce înseamnă că „autonomia nu poate avea competențe proprii care vin în conflict cu competențele autorităților centrale”.

„Autonomia se oprește acolo unde începe suveranitatea statului”

Alexandru Tănase, fost judecător și președinte al Curții Constituționale, afirmă că CC „nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime”.

„Curtea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii. (...) În realitate, hotărârea Curții nu diminuează autonomia găgăuză. Ea trasează doar limita firească dintre autonomie și suveranitate”, spune Alexandru Tănase. 

„Într-un stat unitar există o singură poliție, un singur sistem de securitate și un singur sistem electoral. Aceste instituții pot avea structuri teritoriale, dar nu pot avea centre diferite de autoritate. Dacă numirea șefului poliției sau a reprezentantului Serviciului de Informații și Securitate într-o regiune depinde de acordul autorităților locale, apare inevitabil o dublă subordonare: juridică față de stat și politică față de autoritatea regională. O asemenea situație este incompatibilă cu principiul indivizibilității autorității publice”, susține Alexandru Tănase.

Fostul președinte al CC subliniază că logica securității naționale nu permite partajarea unor astfel de atribuții strategice cu structurile locale, oferind și o analogie simplă: „Conducătorul structurii teritoriale a SIS gestionează informații clasificate și acționează în interesul securității întregii Republicii Moldova, nu al unei singure regiuni. Ar fi la fel de ilogic ca numirea acestuia să depindă de acordul Adunării Populare a Găgăuziei, precum ar fi ca directorul SIS de la Chișinău să poată fi numit doar cu acordul Consiliului Municipal Chișinău. În ambele cazuri, logica constituțională este aceeași: instituțiile care protejează securitatea statului nu pot fi puse sub controlul unei autorități locale. Același principiu se aplică și poliției. În orice stat democratic, monopolul utilizării legitime a forței aparține exclusiv statului. Poliția nu este poliția Guvernului, nici a unei autonomii teritoriale. Ea este poliția Republicii Moldova”.

„Autonomia nu înseamnă să ai structuri paralele de forță sau electorale”

Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept și profesor universitar, a calificat drept dezinformări sperietorile lansate în spațiul public. „Afirmația că Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a-și forma independent CEC-ul și de a desfășura alegeri este un fals și o informație lansată din incompetență și ură. Nu are dreptul consiliul regional de la Comrat să aibă propria comisie electorală centrală. În R. Moldova există Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, unicul organ competent pe întreg teritoriul național, inclusiv pentru organizarea secțiilor de votare”, spune Alexandru Arseni într-un comentariu pentru Stopfals.md.

Cât privește afirmația precum că hotărârea CC „privează definitiv autonomia găgăuză de unul dintre elementele cheie ale statutului său special”, profesorul susține că „regiunea nu a fost lipsită de nimic pentru că ea nu are și nu a avut niciodată competențe de ordin statal”.

„Adunarea Populară și-a arogat de-a lungul timpului, de la sine putere, niște atribuții care sunt echivalate cu atributele unui stat, urmărindu-se de fapt secesiunea teritoriului național. Autonomia, conform articolului 10 din Constituție și Cartei Europene a Autonomiei Locale, înseamnă asigurarea identității lingvistice, culturale și religioase a comunității – drept garantat în totalitate. Autonomia nu înseamnă să ai structuri paralele de forță sau electorale”, a mai spus Arseni.

„Autoritățile de la Comrat folosesc aceste noțiuni tocmai pentru că mizează pe faptul că oamenii nu sunt informați și vor accepta orice minciună. Instituțiile statului ar trebui să meargă în teritoriu și să le explice cetățenilor, inclusiv găgăuzilor, că R. Moldova este un stat suveran, independent, unitar și indivizibil”, a adăugat Alexandru Arseni.

Deciziile privind Găgăuzia, prezentate ca „atacuri” asupra autonomiei

Decizia CC nu este primul caz în care o hotărâre cu caracter juridic care vizează Găgăuzia este distorsionată sau reinterpretată ca o acțiune politică împotriva autonomiei. Adesea, mesajele sunt însoțite de afirmații ca „lichidarea Găgăuziei”, „dictatura Chișinăului” sau „încălcarea drepturilor găgăuzilor”. În multe cazuri, aceleași mesaje sunt folosite de reprezentanții conducerii Federației Ruse și de politicieni pro-ruși.

Stopfals.md a demontat în repetate rânduri falsuri despre „atacuri din partea Chișinăului asupra statutului de autonomie al regiunii”, „lichidarea autonomiei” sau cum „Ministerul Justiției intenționează să «taie» din autonomie, iar Chișinăul «blochează» alegerile”.

 

Victoria Borodin

Stopfals.md

 

A contribuit: Mihai Avasiloaie

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

      

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API