Noile amendamente la Codul serviciilor media audiovizuale al R. Moldova care se referă la activitatea furnizorului public regional din Găgăuzia – GRT (Gagauziya Radio Televizionu) au generat o avalanșă de manipulări și falsuri lansate de politicienii din regiune. Au apărut afirmații care sugerează că această companie ar urma „să-și piardă statutul de post public”, „nu va mai fi autonomă”, iar statutul limbii găgăuze va fi slăbit. În realitate, modificările propuse țintesc apărarea difuzorului de presiunile politice la care a fost supus pe parcursul mai multor ani, depolitizarea conducerii și alinierea standardelor de activitate ale GRT la legislația națională și la normele europene privind jurnalismul independent.

Narațiune falsă: GRT nu va mai fi un post public

În Parlamentul R. Moldova, trei deputați din partea partidului de guvernare PAS au înregistrat un proiect de lege ce prevede operarea unor modificări ample la  Codul serviciilor media audiovizuale cu scopul de a armoniza legislația națională cu standardele europene. În particular, modificările țin de transparența proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media, protecția jurnaliștilor și a surselor acestora, pluralismul în domeniul mass-media, reglementarea concentrării pe piață și de combaterea dezinformării.

Unele amendamente se referă separat la furnizorul de servicii media din Găgăuzia – Gagauziya Radio Televizionu (GRT). Astfel, se propune schimbarea modului de formare a Consiliului de Observatori (CO) și de desemnare a directorului GRT: membrii CO vor fi aprobați de Consiliul Audiovizualului al RM, iar directorul urmează a fi ales prin concurs public. Votarea proiectului de lege în prima lectură e trecută pe agenda sesiunii extraordinare a Parlamentului din luna august, iar aprobarea documentului în lectură finală e preconizată în luna septembrie.

Amendamentele propuse au servit deja ca prilej pentru falsuri și manipulări lansate de unii politicieni și activiști. Astfel, în ediția din 16 august a emisiunii Большая Игра (trad. - Marele Joc) pusă pe post de GRT, Fiodor Gagauz, fost deputat în parlament din partea Partidului Socialiștilor, s-a arătat revoltat că, potrivit amendamentelor, membrii Consiliului de Observatori al GRT nu sunt obligați să cunoască limba găgăuză. La rândul său, Mihail Vlah, fostul consilier al bașcanei Evghenia Guțul, a declarat în timpul unui miting din 15 august la Vulcănești că „este necesar de a menține GRT în calitate de instituție de sine stătătoare a autonomiei” (în original: „сохранить GRT как самостоятельный общественный институт автономии”).

În realitate, modificările nu prevăd că difuzorul public regional își va pierde autonomia, ba invers acestea urmează să-i sporească independența editorială. Activitatea GRT va fi în continuare reglementată de către Consiliul de Observatori, însă atribuțiile de aprobare a membrilor acestei entități sunt transferate către Consiliul Audiovizualului al R. Moldova. În prezent, componența CO este aprobată de către Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Consiliul Audiovizualului este o autoritate publică autonomă care reglementează domeniul comunicării audiovizuale, fiind garant al interesului public în domeniul audiovizualului. În activitatea de supraveghere și control, Consiliul Audiovizualului poate aplica sancțiuni conform prevederilor art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale.

Amendamentele propuse prevăd că la funcția de membri ai CO al GRT pot candida persoanele care nu au și nu au avut pe parcursul ultimilor doi ani afilieri politice (o astfel de regulă în legislația în vigoare din autonomie lipsește). Conform articolului 48⁷ alineatul (3) din proiectul de lege, Consiliul de supraveghere regional „reprezintă interesul public în raport cu instituțiile publice și cu furnizorul public regional de servicii media”. Iar potrivit alineatului (4) din același articol, Consiliul de supraveghere regional își desfășoară activitatea în nume propriu.

Directorul GRT va fi desemnat de către Consiliul de supraveghere regional în urma unui concurs public, la fel ca în prezent, însă candidatul nu poate avea vreo afiliere politică pe parcursul ultimilor doi ani.

Într-un comentariu pentru Radio Moldova Comrat, Liliana Nicolaescu-Onofrei, deputată în parlamentul și coautoarea amendamentelor, a specificat că aceste modificări urmează să armonizeze activitatea GRT cu prevederile aplicabile pentru radiodifuziunea publică națională, precum și cu standardele europene în materie de libertate a mass-media. Vom reaminti că, potrivit modificărilor operate în legislație și aprobate anul trecut, Consiliul de supraveghere al furnizorului public național de servicii media – Teleradio Moldova, la fel, este selectat de către Consiliul Audiovizualului, nu de parlament, ca anterior. Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai precizat că Adunarea Populară nu trebuie să se implice direct în politica editorială a GRT ori să exercite influență politică asupra companei. Totuși, deputații APG își vor păstra dreptul de a exercita controlul parlamentar – audierea rapoartelor și controlul asupra respectării legislației.

Falsuri: Limba găgăuză în cadrul GRT este în pericol, iar autoritățile centrale diminuează statutul limbii găgăuze

La 8 august, Roman Tiutin, ex-deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, a scris pe Facebook, prin care sugerează că amendamentul respectiv amenință limba găgăuză în cadrul GRT, din motiv că GRT ar urma să-și piardă posibilitatea de a servi locuitorilor din autonomie și a păstra limba și cultura.

De fapt, proiectul de lege prevede că posturile de televiziune vor fi obligate să difuzeze în intervalul orar 06:00-24:00 programe în limba română sau cu dublare în română în proporție de cel puțin 50%. În acest sens este prevăzută o excepție pentru posturile TV destinate comunităților în care o minoritate etnică este majoritară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

În postarea sa de Facebook din 11 august, Fiodor Gagauz a comentat amendamentul propus conform căruia candidatul la postul de director al GRT trebuie să cunoască limba română. „Ce au făcut autoritățile centrale pentru a susține limba găgăuză?” (în original: „Что сделала центральная власть для поддержки гагаузского языка?”), se întreabă autorul postării. El afirmă că „în loc de susținere, ne alegem cu niște decizii care diminuează și mai mult statutul limbii găgăuze și restrâng domeniul de utilizare al acesteia” (în original: „вместо помощи мы получаем решения, которые еще больше снижают статус гагаузского языка и сужают пространство его использования”). În cadrul emisiunii Большая игра de la GRT acesta a mai solicitat susținere la nivel de stat pentru limba găgăuză.

Declarațiile nu corespund realității. Solicitarea privind cunoașterea limbii române de către directorul GRT nu înseamnă că autoritățile centrale ale R. Moldova „diminuează statutul” (în original: „снижают статус”) ori „nu susțin” (în original: „не поддерживают”) limba găgăuză. În comentariul oferit pentru Radio Moldova Comrat, Liliana Nicolaescu-Onofrei a menționat că solicitarea privind cunoașterea limbii române de către director transpare din prevederile în vigoare ale legislației naționale, care se referă la conducătorii instituțiilor publice. „Cât privește cunoașterea limbii române de către directorul furnizorului regional, acest lucru este foarte important, or, în prezent și legea muncii stipulează că șefii instituțiilor publice din Republica Moldova urmează să cunoască limba română, urmează să cunoască limba de stat”.

Totodată, Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat că la a doua lectură este preconizată includerea în amendamente a cerinței despre cunoașterea limbii găgăuze: „Era ceva de la sine înțeles. Dacă organul este unul regional și este din Găgăuzia înseamnă că limba găgăuză și limba rusă, evident, trebuie să fie prezente. Iată de ce eu consider că în lectura a două noi vom face neapărat acest amendament”.

Vom aminti că nici Legea cu privire la teleradiodifuziune din Găgăuzia nu le solicită membrilor Consiliului de Observatori cunoașterea limbii găgăuze (art. 33).

În ce mod autoritățile din R. Moldova susțin limba găgăuză

La 17 februarie 2026, Ministerul Educație și Cercetării (MEC) a aprobat Planul național de acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii găgăuze în UTA Găgăuzia. Acesta prevede susținerea limbii găgăuze la toate nivelurile sistemului educațional: de la grădinițe până la învățământul profesional-tehnic și superior.

În martie – mai 2026, MEC a finanțat un program special de formare continuă pentru 50 de profesori de limbă găgăuză din 44 de instituții de învățământ general din regiune. Pentru programul în cauză au fost alocate 130 de mii de lei, instruirile fiind gratuite pentru pedagogi. Anterior, în 2025, a fost lansat un program similar pentru educatorii din grădinițele de copii: au fost implicați 74 de pedagogi din 56 de grădinițe și a fost oferită finanțare în volum de 290 080 de mii de lei. În 2024 au fost tipărite 9 400 de manuale în limba găgăuză pentru clasele a V-a – a IX-a, valoarea totală a acestora depășind 3,5 mil. de lei.

Experți: amendamentele la legea privind GRT ar putea reduce influența politică asupra difuzorului public

Ecaterina Jecova, fosta directoare a GRT și fostă deputată a Adunării Populare din Găgăuzia, opinează că amendamentele propuse ar putea soluționa problema influenței politice asupra difuzorului public. Potrivit acesteia, practica de formare a componenței Consiliului de Observator de către Adunarea Populară a demonstrat că independența GRT practic nu era asigurată.

„Influența politică asupra companiei publice prin intermediul Consiliului de Observatori este problema principală care există pe parcursul mai multor ani în ultima perioadă” (în original: „Политическое влияние на общественную компанию через Наблюдательный совет — это главная проблема, которая существует на протяжении многих последних лет”), a remarcat Ecaterina Jecova.

Influența politică a fost relevată și de evaluările făcute de organizațiile publice și cele independente. GRT a fost sancționată în repetate rânduri pentru încălcarea legislației, însă Consiliul de Observatori care urma să-și asume rolul de entitate-tampon între conducerea companiei și Adunarea Populară practic nu asigura această independență, a mai notat Ecaterina Jecova.

Totodată, fosta directoare a GRT nu este de acord cu faptul că ar fi suficient să fie prevăzută cunoașterea limbii române pentru directorul furnizorului public. În opinia sa, legea ar trebui să fie completată cu cerința despre cunoașterea obligatorie și a limbii găgăuze.

Ecaterina Jecova a apreciat pozitiv și prevederile care se referă la remunerarea membrilor Consiliului de Observatori ai GRT. Potrivit amendamentelor, aceștia ar urma să beneficieze de o indemnizație în valoare de 10% din salariul președintelui CO. Ea consideră că acest lucru va responsabiliza membrii Consiliului și va reduce riscul dependenței lor de cei care-i desemnează.

Expertul media Ion Bunduchi consideră că excluderea Adunării Populare din procesul de formare a componenței Consiliului de Observatori ai GRT nu lezează drepturile autonomiei. El evocă faptul că Adunarea Populară este un organ politic, pe când Consiliul Audiovizalului al R. Moldova este o autoritate de resort.

„O întrebare simplă: care opțiune asigură șanse mai mari de a alege o echipă de profesioniști în componența Consiliului de Observatori în baza criteriilor profesionale, nu a celor politice? Și încă o întrebare: dacă activitatea GRT va fi gestionată de o echipă de persoane informate și competente (criteriile de eligibilitate din lege îi vizează pe respectivii candidați) acest lucru va fi de bine sau de rău pentru locuitorii din Găgăuzia? Or, legea obligă GRT să servească tuturor locuitorilor, nu să deservească interesele unor partide sau grupuri. Dacă GRT există din contul tuturor contribuabililor din Găgăuzia, dar activează doar în interesul unei părți ai locuitorilor (cel al partidelor) chiar acest lucru înseamnă o lezare a drepturilor celeilalte părți ai locuitorilor, oricât de mult ar încerca cineva să se ascundă după paravanul unor declarații sonore, dar sterile”, a comentat Ion Bunduchi.

Cu referire la cerința privind cunoașterea limbii române de către directorul GRT, expertul opinează că solicitarea e justificată dacă ținem cont de atribuțiile conducătorului, or, directorul urmează să reprezinte GRT în relațiile cu instituțiile publice din RM și cu cele de peste hotare.

Ion Bunduchi a mai menționat că, pe parcursul ultimilor ani, GRT a fost sancționată în repetate rânduri, inclusiv pentru distribuirea dezinformărilor. El consideră că amendamentele propuse urmează să consolideze independența editorială și autonomia instituțională a GRT. În special, este propusă fixarea prin lege a formulei de formare a bugetului, pentru ca finanțarea să nu depindă de deciziile deputaților APG. Din punctul de vedere al expertului, este necesară o responsabilitate financiară a GRT față de publicul său, iar distribuirea mijloacelor financiare ar trebui să fie reglementată prin lege, nu să depindă de deciziile funcționarilor.

Vom nota că, în martie 2025, postul regional de televiziune TV-Găgăuzia, parte GRT, a fost amendat cu 85 de mii de lei pentru promovarea imaginii unor actori politici și difuzarea informațiilor pertinente cu elemente de dezinformare. În septembrie 2025, GRT s-a ales cu o altă amendă – în valoare de 30 de mii de lei – pentru difuzarea dezinformărilor și mesajelor ce conțin indicii de instigare la discriminare. Încălcările au fost depistate în cadrul unui program festiv dedicat de Ziua Independenței a R. Moldova și transmis în direct de la un eveniment organizat în parcul Gagauziya Land. În cadrul transmisiunii a fost difuzată o înregistrare video cu discursul susținut de Ilan Șor, oligarhul fugar condamnat în R. Moldova la 15 ani privațiune de libertate în dosarul fraudei bancare.

GRT (Gagauziya Radio Televizionu) este compania audiovizuală publică din Găgăuzia, care își desfășoară activitatea în calitate de instituție publică. Din cadrul acesteia fac parte un post de televiziune și un post de radio.

 

Elena Celak

Stopfals.md

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API