Mama, patria, pământul strămoșesc, familia tradițională, războiul, Dumnezeu, tradițiile – sunt doar câteva dintre cuvintele sensibile folosite de propagandiști pentru a agita populația și a diviza societatea. Cu aceste instrumente populiștii modelează percepții. Frica este considerată cea mai eficientă tehnică de propagandă – frica de război, frica de a pierde ceva sau pe cineva... Un om care se teme este o victimă sigură a propagandei.

Pe 21 iunie, în timp ce își aștepta decizia privind arestul preventiv, Igor Dodon, cercetat pentru corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, ne asigura că „are informații” că, în schimbul statutului de țară candidată pentru aderare la UE, guvernarea de la Chișinău a acceptat să vândă pământ (terenuri agricole) către străini: „... Dar eu am informații că acolo sunt niște lucruri care vizează cetățenii Republicii Moldova. De exemplu, vor să dea posibilitate străinilor, cetățenilor străini să cumpere terenurile agricole, vor să lichideze raioanele și asta este inclus ca precondiție pentru acest statut de candidat”.

Cultivarea ostilităților prin media

Este o narațiune veche pe care Dodon și PSRM o adaptează la orice succes diplomatic înregistrat de Moldova în apropierea de UE. Și nu contează că premierul Natalia Gavrilița a spus răspicat încă din prima zi de mandat, în discursul de învestire rostit în Parlament, ca răspuns la o întrebare a socialistului Radu Mudreac, că Guvernul pe care îl conduce nu va susține vânzarea pământurilor către străini, acestea fiind niște „preocupări false”. Opoziția pro-rusă menține această narațiune-sperietoare în spațiul mediatic pe care o însoțesc, de regulă, de un discurs de ostilizare anti-occidental: „Ei primesc bani ca să-și trădeze Patria (B.Țîrdea, 8 iulie 2021)”.

Colaj

Atragerea primelor persoane în stat în polemici pe acest subiect este o tactică a propagandei. În declarația sa din 21 iunie, făcută la Judecătorie, Igor Dodon a încercat să-și „îmbrace” narațiunea despre vânzarea pământului către străini în presupuse prevederi misterioase ținute, chipurile, în secret de către autorități: „De ce nu publică, nu ne dă nouă, cetățenilor, condițiile pentru a obține acest statut de candidat? Ele sunt secrete. (...) De ce nu ne arată nouă? Să le vedem și după o să vedem dacă avem sau nu nevoie de acest statut de candidat”, s-a întrebat Dodon.

Miză: Transformarea jurnaliștilor în „cutii de rezonanță”

Aceasta a suscitat curiozitatea jurnaliștilor care, la conferința de presă din 24 iunie, au întrebat-o pe Maia Sandu despre existența unor presupuse condiții secrete. Iar șefa statului a fost nevoită, prin răspunsul ei, să împrospăteze mediatic preocuparea falsă a lui Igor Dodon chiar dacă a demontat-o: „Nu există condiții secrete. Toate lucrurile pe care le-am discutat și le-am convenit cu UE sunt în acorduri publice, iar cele care vor veni - se vor discuta odată cu inițierea negocierilor și vor fi la fel publice. Instituțiile europene sunt transparente și nu e nimic de ascuns”.

Nici Acordul de Liber Schimb semnat cu UE, nici documentele semnate recent, care ne fac stat candidat pentru aderare la UE nu conțin nicio prevedere despre vinderea terenurilor agricole străinilor. Iar pentru maximă transparență, autoritățile au publicat inclusiv întrebările din chestionarul de aderare și răspunsurile oferite de Republica Moldova. În plus, Secretariatul Parlamentului ne-a asigurat că nu există nicio inițiativă legislativă înregistrată care să prevadă modificări la Codul funciar în sensul vinderii pământului către străini.

Legea interzice tranșant

Legislația Republicii Moldova interzice expres străinilor și apatrizilor dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier. Art. 22 din Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător stipulează că: "Investitorii străini pot dobândi, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția terenurilor cu destinație agricolă și a celor din fondul silvic pentru a desfășura activitate de întreprinzător”. Iar art. 6 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului menționează că: „dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă aparține statului, persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, precum și persoanelor juridice al căror capital social nu conține investiții străine”.

Mai mult, statul și-a creat pârghii de a-i lipsi pe străini inclusiv de posibilitatea dobândirii terenurilor agricole prin moștenire. Potrivit Codului funciar, „în cazul dobândirii terenurilor agricole prin moștenire, persoanele străine sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an”, iar în cazul în care acest lucru nu se întâmplă „autoritățile publice locale achiziționează terenul la valoarea de piață în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației de la persoana care nu este în drept să-l dețină în proprietate”.

Vitalie Călugăreanu

Materialul a fost publicat cu suportul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”. Afirmațiile nu reflectă obligatoriu opiniile donatorilor.