Candidatul la funcția de deputat de pe lista Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) Nichita Țurcan a declarat recent că, în ultimii zece ani, numărul elevilor și al studenților a scăzut dramatic din cauza reformelor în educație, realizate de guvernările pro-europene anterioare. Afirmațiile candidatului socialist sunt speculative și populiste, iar informația prezentată de el este incompletă. În realitate, reducerea numărului de elevi a început mult mai devreme, în perioada când la guvernare se aflau comuniștii, și s-a amplificat în anii următori, fiind o consecință a migrației și a natalității tot mai scăzute, și nu un rezultat al reformelor în educație.

Pe 15 iunie, candidații de pe lista BECS Adrian Lebedinschi și Nichita Țurcan au prezentat prioritățile programului electoral al Blocului în domeniul învățământului. „În anii de studii 2010 - 2020, numărul elevilor și studenților a scăzut cu 124 de mii de persoane. Pe lângă asta, ceea ce este mai strașnic este că numărul de profesori a scăzut cu 13 mii. Altfel spus, în 10 ani, țara noastră a pierdut 13 mii de cadre didactice. Oamenii, pur și simplu, nu vor să meargă, pentru început, să studieze la pedagogie ca mai apoi să lucreze în școli în calitate de profesori. Toate acele reforme despre care au strigat așa-numitele autorități pro-europene din 2010 nu au adus niciun rezultat scontat despre care ei au vorbit. (…) Cel mai strașnic, după părerea mea, ce a făcut așa-numita conducere pro-europeană, i-a descurajat pe copii să învețe”, a declarat Nichita Țurcan. După aceste declarații, mai multe portaluri cu politică editorială pro-PSRM au publicat articole în care blamează reformele în educație realizate în anii precedenți. Astfel, portalul Aif.md, deținut de deputatul socialist Corneliu Furculiță, a titrat: «Цуркан: Проевропейская власть отбила у детей желание учиться. Мы намерены кардинально изменить эту ситуацию!» (în traducere: „Țurcan: Guvernările pro-europene i-a descurajat pe copii să învețe. Intenționăm să schimbăm radical această situație!”). Articole cu un conținut similar au fost publicate și Actualitati.md, Ehomd.info și altele.

Fostul șef al departamentului informațional al PSRM operează cu dezinformări

Nichita Țurcan a devenit deputat PSRM după ce un coleg de partid, Ivan Zabunov, a decedat. Înainte de a deveni deputat, el a activat în calitate de șef al departamentului informațional al PSRM. Cu toate acestea, Țurcan „a omis” să prezinte integral informația despre tendințele în sistemul educațional. Astfel, el nu a indicat datele de pe timpul când la guvernare se aflau comuniștii, inclusiv Igor Dodon și Zinaida Greceanîi. Redacția Stopfals.md a analizat indicatorii disponibili în bazele de date deschise ale Biroului Național de Statistică și a constatat că scăderea numărului de elevi și profesori a început încă din 2005, când Republica Moldova era guvernată de o majoritate parlamentară condusă de Partidul Comuniștilor. Reamintim că în 2005-2011, Igor Dodon a deținut mai multe funcții în guvern: prim-viceprim-ministru, viceministru și ministru al Economiei şi Comerțului. La fel și deputata PSRM Zinaida Greceanîi a deţinut funcţii importante în acea perioadă, fiind prim-ministră, prim-viceprim-ministră, ministră a Finanţelor.

Astfel, în total pentru perioada 2005-2020, numărul de elevi și studenți a scăzut cu peste 263 de mii de tineri. (vezi infografic)

Totodată, în ultimii 15 ani, numărul profesorilor s-a redus cu 16020. (vezi infografic)

 În aceeași perioadă, numărul de instituții de învățământ a scăzut cu 349 de unități. (vezi infografic)

Migrația și natalitatea în scădere au dus la reducerea numărului de elevi în școli

Datele statistice demonstrează că tendința de reducere a numărului de elevi în școli, a cadrelor didactice, dar și a instituțiilor de învățământ nu a început în 2010, așa cum au speculat candidatul socialist Nichita Țurcan și presa care a preluat declarațiile acestuia. Fenomenul a început cu cel puțin 10 ani mai devreme, fiind influențat de câțiva factori sociali. Diana Cheianu-Andrei, sociologă și autoarea mai multor studii privind migrația moldovenilor și impactul migrației asupra situației copiilor, susține că factorii care determină reducerea treptată a numărului de elevi în școli sunt natalitatea și migrația. „Chiar dacă la început erau plecați doar părinții, odată stabilindu-se peste hotare, ei au început să-și ia și copiii. Fiind plecate peste hotare, acele familii nu mai nasc copii în Moldova, ci acolo unde locuiesc. Asta ar explica reducerea drastică a numărului de elevi la toate treptele de învățământ”, spune experta. Din spusele ei, numărul tot mai mic al profesorilor în instituțiile de învățământ din țara noastră este o consecință a plecării în masă a acestora peste hotare, pentru un salariu mai bun. Totodată, din cauza salariului mic, mulți nu vor să lucreze în domeniul educației. „Salariul mic nu este atractiv pentru tinerele generații. Respectiv, numărul celor care fac studii și activează în acest domeniu este destul de mic. Pe de o parte, avem migrația cadrelor didactice din sistemul de învățământ, iar pe de altă parte, nu avem tineri, iar mulți din cei care-și fac studiile în acest domeniu migrează și ei ulterior”, explică Diana Cheianu-Andrei.

Loretta Handrabura: „Închiderea școlilor a fost cauzată de politicile social-economice, aplicate inclusiv de cei care acum critică”

Loretta Handrabura, fostă viceministra Educației în perioada 2009-2015, confirmă că anume factorii demografici au determinat necesitatea optimizării instituțiilor de învățământ preuniversitar. „Scăderea numărului de elevi nu a fost influențată de reducerea numărului de școli. Tocmai că închiderea școlilor a fost rezultatul politicilor social-economice din Republica Moldova care au fost aplicate inclusiv de cei care acum critică reformele în educație și care au condus la o migrație masivă a forței active de muncă, a familiei reproductive și la scăderea populației școlare. Anume din această cauză, foarte multe școli care aveau altădată 600-700 de elevi rămăseseră cu 200-100 de elevi. Astfel, s-a decis crearea unor școli de circumscripție, optimizând-se instituțiile cu un număr mic de elevi, dar și lipsa cadrelor didactice la foarte multe discipline. Aveam cazuri când un învățător preda mai multe discipline în școli, fapt care afecta calitatea studiilor. Este o speculație să spui că reformele privind optimizarea școlilor nu au adus niciun rezultat. În realitate, copiii au avut de câștigat, căci au venit în școli bine dotate și cu cadre didactice calificate la toate materiile. Cine a vrut să vadă a văzut, cine nu, face din asta speculație”, concluzionează Loretta Handrabura.

Mariana Jacot,

Stopfals.md