După hotărârea Curții Constituționale (CC) din 9 iulie, noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji a făcut, într-un interviu oferit moderatorului Gheorghe Gonța, mai multe declarații despre consecințele acestei decizii. În special, oficialul a menționat că „se încearcă lichidarea” autonomiei, că autoritățile centrale „au lichidat Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia”, și că „autonomia și-a pierdut dreptul de a desfășura referendumuri, iar schimbarea sistemului electoral este posibilă doar prin referendum sau prin votul a trei cincimi din deputații Parlamentului”. Unele dintre afirmațiile lui Gaidarji nu corespund realității, iar altele se bazează pe interpretarea eronată a deciziilor Înaltei Curți și a legii.

„Se încearcă lichidarea autonomiei”

Valentin Gaidarji sesizează o legătură între decizia emisă de CC la 9 iulie și „pericolul” pentru existența autonomiei per se. „Vor să ne lase fără nimic... Încearcă practic să ne lichideze autonomia, să lase raioanele” (în original: „Нас хотят оставить без ничего… Пытаются ликвидировать почти нашу автономию, оставить районы”).

În realitate, hotărârea CC n-a anulat statutul de autonomie al Găgăuziei. Curtea a analizat unele prevederi ale legii care țin de atribuțiile autorităților regionale și de modul de formare a mecanismului electoral. Prin hotărâre definitivă, CC a declarat neconstituționale unele articole din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), care atribuiau autonomiei dreptul de a aproba propria Comisie Electorală Centrală, instituție care activează în paralel cu Comisia Electorală Centrală a R. Moldova în calitate de organ independent de Chișinău. Astfel, în Găgăuzia nu va mai funcționa o comisie electorală care-și ghidează activitatea doar de legile speciale locale. Aceasta a fost înlocuită prin Consiliul Electoral Central din Găgăuzia, instituție care este fondată și funcționează în conformitate cu normele unice ale Codului Electoral al R. Moldova.

„Autoritățile moldovenești au lichidat Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia”

La întrebarea moderatorului dacă autoritățile R. Moldova au lichidat Comisia Electorală din Găgăuzia, președintele APG a răspuns „da”, adăugând că, în conformitate cu Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, sunt necesare ⅗ din voturile deputaților în parlament pentru a introduce modificările respective.

Articolul 27 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei într-adevăr prevede că acest act se modifică şi se completează cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi în parlament. Totuși, CC n-a operat modificări ori completări la lege. Înalta Curte a analizat constituționalitatea unor articole din lege, așa cum am menționat supra.

Alexandru Tănase, expert în drept constituțional și ex-președinte al CC, a specificat într-un comentariu pentru Stopfals.md că „verificarea constituționalității legilor ține de competența exclusivă a Curții Constituționale. Dacă Înalta Curte va declara prevederile neconstituționale, acestea se vor lovi de nulitate, fără alte proceduri adiționale”. Expertul a mai spus că legislația nu stipulează în acest sens necesitatea votului în parlament: „Nicăieri, absolut în niciun act normativ, nu există prevederea că, pentru intrarea în vigoare a unei hotărârii a Curții Constituționale, ar fi nevoie de votul parlamentului. Toate aceste afirmații sunt falsuri și manipulări”.

În realitate, autoritățile centrale ale R. Moldova nu au lichidat CEC-ul din Găgăuzia. Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia, în calitate de organ permanent, a fost dizolvată chiar de APG. Astfel, la 26 decembrie 2023, APG a operat modificări la Codul Electoral al autonomiei, lipsind CEC din Găgăuzia de statutul de organ permanent, și a dispus că CEC-ul regional este creat doar pentru perioada desfășurării alegerilor sau a referendumurilor. La 13 martie 2024, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat s-a adresat Curții de Apel Comrat cu solicitarea de a recunoaște aceste modificări drept ilegale și a obținut câștig de cauză. La 27 noiembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei și a confirmat astfel că desființarea CEC din autonomie în calitate de organ permanent, operată în 2023, a fost ilegală.

Din cauza divergențelor existente între legislația electorală și cea locală, în Găgăuzia n-a mai fost posibilă formarea unui organ abilitat să desfășoare alegerile regionale. Chiar dacă prevederile noului Cod Electoral al R. Moldova referitoare la alegerile regionale au intrat în vigoare în 2024, APG n-a armonizat legislația locală cu cea națională.

La 17 martie 2026, APG a stabilit data alegerilor deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei pentru 21 iunie 2026 și a aprobat modul de formare a Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia, deși Codul Electoral al RM nu mai prevede o astfel de autoritate, aceasta fiind înlocuită prin Consiliul Electoral Central din Găgăuzia.

„Găgăuzia nu va mai putea desfășura referendumuri”

Potrivit  președintelui APG, din cauza deciziei CC din 9 iulie, Găgăuzia „nu va mai putea desfășura referendumuri” (cităm: „chiar mâine nu vom putea face un referendum aici. În Găgăuzia. Suntem «tăiați» de tot, de jur împrejur” (în original: „даже завтра мы не сможем сделать референдум здесь. В Гагаузии. Нас полностью обрезают по кругу”)).

În realitate, hotărârea CC nu conține vreo interdicție privind desfășurarea referendumurilor în Găgăuzia.

În comentariul său pentru Stopfals.md, expertul Alexandru Tănase a declarat că „decizia Curții Constituționale nu se referă în niciun fel la procedurile referendumului”. Acesta a explicat că Înalta Curte a analizat în exclusivitate aspectele de formare a autorităților electorale și cele care țin de unele atribuții separate ale autonomiei: „Curtea a verificat constituționalitatea prevederilor din lege care se referă la atribuțiile în materie de formare a autorităților electorale. Acest lucru ține de cu totul alte prevederi ale legii și nu are nicio legătură cu de referendumul”.

Potrivit lui Tănase, este vorba despre armonizarea legislației regionale cu cea națională, nu despre modificarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Maia Sandu a modificat deja sistemul majoritar cu cel proporțional?

„Acum ni se declară: noi vom organiza alegerile potrivit sistemului proporțional. Este declarația președintei Republicii Moldova” (în original: „Нам сейчас заявляют: мы будем проводить выборы по пропорциональной системе. Это заявление президента Республики Молдова”), a spus Gaidarji, referindu-se la întâlnirea șefei statului cu deputații APG.

Declarația șefului APG sugerează că președinta ar fi luat deja decizia respectivă cu de la sine putere și că ar fi dispus realizarea acesteia. În realitate, în cadrul întâlnirii cu șefa statului, doar „s-a discutat ca scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei să se desfășoare conform sistemului proporțional aplicat alegerii Parlamentului, consiliilor locale și raionale, cu respectarea tuturor garanțiilor unui proces electoral liber, corect, transparent și competitiv.”. Ulterior, la 27 iulie, în Legislativ a fost înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului Electoral. În conformitate cu acest proiect, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei urmează să fie format după aceleași reguli ca și alte organe electorale din R. Moldova. Totodată, proiectul include în Codul Electoral noțiunea de „alegeri regionale” care se vor referi la alegerile bașcanului, a deputaților APG, precum și la referendumurile regionale.

Ex-președinte CC, Alexandru Tănase, a comentat pentru Stopfals.md că proiectul de lege ține cont atât de decizia CC, cât și de standardele internaționale în materie de alegeri. Potrivit lui, acest document elimină definitiv incertitudinile vizavi de formarea autorității electorale a autonomiei. Astfel, Consiliul Central Electoral al Găgăuziei va fi instituit conform acelorași reguli ca și alte organe electorale de pe teritoriului RM. Totodată, conform proiectului de lege, modificarea care generează cele mai intense dezbateri, adică cea care ține de trecerea de la sistemul majoritar de alegere a deputaților APG la cel proporțional, nu va fi aplicată în cadrul alegerilor ordinare stabilite de APG pentru 15 noiembrie 2026.

Deputatul pentru care sancțiunile internaționale „nu contează”

Valentin Gaidarji a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei la 3 iulie 2026. Acesta este fondatorul companiei Zegor Grup (cu activitate în domeniul importurilor de articole sanitare). Potrivit unei investigațiii a Ziarului de Gardă, anume această companie a încheiat un contract de sponsorizare cu asociația Oguz Land, afiliată lui Șor, și a lansat construcția controversatului parc de distracții GagauziyaLand. Compania lui Gaidarji a importat direct materiale de construcție, țevi și pompe pentru parc, iar deputatul recunoștea deschis jurnaliștilor că pentru el „nu contează că omul [nota red. – Șor] este sub sancțiuni” (în original: „не имело значения, что Шор находился под международными санкциями”).

Elena Celac,

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API