Într-un articol publicat pe site-ul КП в Молдове, preluat de mai multe canale de Telegram și pagini de Facebook, se afirmă că, în timp ce statele europene și-au cumpărat din timp gaze pentru a-și umple rezervoarele, Republica Moldova ar fi ratat această oportunitate. Afirmația este cel puțin manipulatoare. În realitate, după creșterea bruscă a prețurilor din primăvara acestui an, nici statele UE nu au reușit să-și refacă stocurile în ritmul din anii precedenți, nivelul acestora fiind cel mai redus de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

Într-un text de pe pagina web КП в Молдове (md.kp.media), publicat și pe contul de Telegram al acesteia, se sugerează că, în timp ce statele europene și-au făcut rezerve când gazul era ieftin, Republica Moldova ar fi ratat această oportunitate din cauza incompetenței conducerii „Energocom”. „Toată Europa cumpără gaz din timp, iar „șeful” nostru mai întâi ghicește în petale de romaniță: se vor scumpi sau se vor ieftini. Iar pe urmă se plânge că stocarea și păstrarea gazului (în rezervoare) înseamnă cheltuieli”, a scris publicația (în original: «вся Европа закупает газ заранее, а наш „начальник” сначала гадает на ромашке: подорожает или подешевеет. А потом жалуется, что закачивать и хранить газ - это затраты»). Textul a fost preluat și distribuit și de alte canale și pagini de Telegram sau Facebook, printre care: ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм, Нетипичная Молдова NEWS, PRESS-Обозрение.

De ce nu au fost făcute rezerve de gaze 

Acuzațiile au apărut după o intervenție a directorului general interimar al furnizorului de gaze și energie electrică „Energocom”, Eugeniu Buzatu, la emisiunea Cutia neagră de la TV8. El a explicat de ce compania nu a achiziționat din timp gaze naturale pentru refacerea rezervelor.

Potrivit lui Buzatu, prețul gazelor a crescut brusc la începutul primăverii acestui an din cauza conflictului din Orientul Mijlociu (la 28 februarie 2026, SUA și Israelul au atacat Iranul, acesta, la rândul său, blocând strâmtoarea Ormuz), dar până atunci prognozele arătau o tendință clară de ieftinire. „Tendința prețurilor pentru forwarduri a fost mereu în descreștere. În februarie arăta că în lunile de vară vor fi prețurile în scădere. Dacă se menținea trendul respectiv și nu era escaladat conflictul din Orientul Mijlociu, am fi avut prețuri de 25-27 de euro/MWh”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a mai precizat că, între timp, compania a contractat cantitățile de gaze necesare până în octombrie. Achizițiile sunt realizate prin contracte forward cu preț indexat. Aceste contracte garantează livrarea gazului, însă nu fixează prețul în momentul semnării. Prețul este stabilit în funcție de cotațiile pieței din perioada livrării. De exemplu, dacă un contract este încheiat în martie pentru livrări în octombrie, gazul va fi la prețul de piață din octombrie, nu la cel existent în martie.

Rezervele UE, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani

Datele statistice și analizele experților arată că și statele membre UE au cumpărat mai puțin gaz decât în anii precedenți pentru completarea rezervelor, din cauza volatilității pieței și a creșterii prețurilor începând din martie. Mai exact, la 31 iulie 2026, stocurile erau la nivelul de aproximativ 55%, cel mai redus grad de umplere a depozitelor după 2022, când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar piața gazieră a devenit mai instabilă.

Graficul de mai jos, realizat de Oficiul Federal pentru Energie al Elveției, arată că, la 1 august 2026, nivelul de stocare a gazului în rezervoare era cel mai mic din ultimii cinci ani, fiind la fel ca în 2021, înaintea războiului declanșat de Rusia.

De asemenea, statisticile internaționale confirmă că prețul gazului pe piețele europene a crescut brusc în luna martie, de la 27-32 euro/MWh în lunile de iarnă la peste 60 euro/MWh, pe fondul atacurilor asupra Iranului și al tensiunilor din jurul strâmtorii Ormuz. Ulterior, piața a rămas extrem de volatilă, iar în iulie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, prețurile au crescut din nou.

Sursa: tradingeconomics.com

O analiză Reuters arată că Europa riscă să intre în iarna 2026–2027 cu rezerve de gaze insuficiente și prețuri ridicate. Depozitele subterane sunt umplute în proporție de aproximativ 55%, cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimii cinci ani, mult sub ritmul necesar pentru atingerea obiectivului de 80% până în noiembrie. În același timp, importurile de gaz natural lichefiat (GNL) au scăzut semnificativ, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu și al concurenței tot mai puternice din partea Asiei pentru volumele disponibile. Ca urmare, prețul de referință al gazelor în Europa a depășit 60 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, iar analiștii avertizează că o iarnă rece ar putea accentua presiunile asupra pieței energetice europene. 

Din cauza volatilității prețurilor, care deja erau mai mari decât în iarnă, Comisia Europeană a îndemnat statele membre să reducă țintele de umplere a depozitelor de gaze de la 90% la 80%, pentru a evita achizițiile masive care ar fi dus la o creștere și mai mare a prețurilor. Această decizie sugerează că și instituțiile europene considerau riscantă constituirea rapidă a stocurilor într-o perioadă caracterizată de volatilitate ridicată și prețuri în creștere.

Ce reprezintă stocurile de gaze 

După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, statele UE au început să-și facă rezerve mai mari de gaze pentru perioada rece a anului. Capacitatea de stocare a gazului în statele membre UE este de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, adică 35% din consumul anual (nota. red. - sau consumul anual al Republicii Moldova, dreapta Nistrului, pentru mai mult de 100 de ani). Respectiv, umplerea rezervoarelor la nivelul de 80% ar însemna aproximativ 28% din consumul mediu anual.

Și în R. Moldova, începând cu anul 2024, furnizorii au obligația să facă rezerve de gaze. Potrivit Legii cu privire la gazele naturale, este vorba despre stocuri de securitate, care reprezintă consumul de gaze naturale pe parcursul a cel puțin 10 zile de consum zilnic mediu pentru perioada de iarnă (56 de milioane de metri cubi pentru sezonul rece 2026-2027), precum și așa-numitele stocuri comerciale, pe care furnizorii sunt obligați să le constituie în proporție de 15% din consumul anual (130-150 de milioane de metri cubi). Stocurile de securitate și cele comerciale însumează aproximativ 200 de milioane de metri cubi de gaz, adică peste 20% din consumul anual al R. Moldova (dreapta Nistrului).

Din cauză că iarna trecută a fost mai geroasă decât în alți ani, atât statele UE, cât  și R. Moldova au fost nevoite să consume mai mult din stocurile de gaze pe care le aveau. Acesta este un alt motiv pentru care rezervele sunt în prezent mai mici decât în anii precedenți. Către sfârșitul lunii februarie, Energocom utilizase practic toate stocurile comerciale pentru a acoperi vârfurile de consum în perioada rece a anului.

Dana Ciobanu

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API