Din 30 aprilie, în R. Moldova au fost eliminate limitele care stabileau adaosurile comerciale plafon pentru produsele social importante. Ulterior, pe rețelele de socializare au început să apară filmulețe și postări care susțin că asistăm la „un furt camuflat prin reforma pieței” și că decizia ar fi fost luată din cauza „creditelor accesate”. Stopfals.md i-a solicitat lui Marin Gospodarenco, de la Centrul Analitic Economica, mai multe explicații despre decizia Guvernului. Expertul ne-a relatat despre avantajele și dezavantajele hotărârii, dar și despre eventualele consecințe ale acesteia.

Ce modificări a operat Guvernul?

Din 30 aprilie 2026, Executivul a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 774 din 2016 care limita adaosurile comerciale pentru produsele social importante. Ne referim la pâine, lactate, legume și alte produse de bază. Anterior, magazinele puteau stabili pentru un adaos comercial care să nu depășească cu 20% prețul de achiziție, iar în cazul pâinii și a colacilor cu greutatea de până la 600 de grame, acesta nu putea fi mai mare de 10 la sută.

Potrivit economistului Marin Gospodarenco de la Centrul Analitic Economica, anularea acestor limitări are atât avantaje, cât și dezavantaje. În opinia sa, necesitatea unei astfel de hotărâri ar fi susținută de faptul că, pe parcursul ultimilor ani, reglementarea dură a prețurilor funcționa tot mai prost: creșterea de bază a costului produselor avea loc din cauza scumpirilor de carburanți, a cheltuielilor ce țin de logistică, energie și importuri, și nu din cauza adaosurilor comerciale aplicate de magazine. În plus, din cauza concurenței dure, adesea lanțurile comerciale mari mențineau adaosurile sub plafonul stabilit și fără reglementările impuse.

Totodată, plafonările prețurilor se pot solda cu un deficit de mărfuri, reducerea sortimentului și exodul producătorilor pe piețele externe. Așa cum s-a întâmplat, bunăoară, cu ceapa în anii 2022–2023, când limitările au avut un efect invers – apariția deficitului și creșterea prețurilor.

În acelați timp, dezavantajul deciziei este că limitările au fost anulate pe fundalul creșterii inflației care, în aprilie curent, a ajuns la nivelul de 6,8%, și asta în condițiie când populația R. Moldova cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pe produse alimentare. O altă problemă este că autoritățile n-au creat mecanisme de compensații pentru familiile cu venituri reduse, care sunt și cele mai afectate de creșterea prețurilor.

Reacțiile de pe rețelele de socializare

După anunțul despre hotărârea Guvernului, pe rețelele sociale au apărut numeroase videouri și postări la subiect, inclusiv de pe conturi anonime de Facebook de pe care recent au fost distribuite dezinformări dezmințite de Stopfals.md.

În unul dintre aceste videouri, generat de inteligența artificială, se anunța că „în urma creditelor accesate, autoritățile peticesc bugetul din contul celor mai săraci” (în original: „из-за взятых кредитов власти латают дыры в бюджете за счёт самых бедных”).

Au apărut  filmulețe și postări în care declarațiile deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, au fost scoase din context. În acele postări el spunea: „eu, de exemplu, n-am nevoie de pâine cu adaos limitat, sorry”. Prin contrast cu afirmația scoasă din context a lui Radu Marian, unele pagini au publicat un subiect care ilustra procesul de distribuire a pâinii pentru persoanele vârstnice.

În realitate, în cadrul emisiunii  Puterea a Patra de la N4, deputatul s-a referit la anularea restricțiilor pentru adaosurile comerciale și a menționat: „Noi trebuie să ajutăm oamenii altfel. Prin a majora pensii, indemnizații și salarii. Trebuie să eliminăm anumite disbalanțe în TVA redus sau liste sociale și să oferim programe țintite de suport. Dacă vrem că oamenii sau cei vulnerabili să aibă o anumită sumă suplimentară pentru că a cumpăra pâine și produse sociale, trebuie să-i dăm o pensie mai mare, dar nu reducem la toți adaosul comercial. Eu, de exemplu, nu am nevoie de pâine cu adaus limitat. Sorry! Trebuie să țintim mai bine și, cum spuneam, această limită la produse sociale, din păcate ajută mai mult comercianții și nu producătorii. O să găsim alte măsuri prin care să susținem pe cei vulnerabili, așa cum am făcut până acum: pensii mai mari, alocații sociale mai mari”.

Subiectul a fost comentat și de politicieni. Bunăoară, Vladimir Odnostalco, deputat din partea Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, a declarat că „nu va fi cazul să ne mirăm de laptele care va costa 20 de lei și pâinea care va costa 15 lei” (în original: „не нужно будет удивляться молоку по 20 леев, хлебу по 15 леев”) și că „Guvernul nu are o funcție socială” (în original: „правительство не несёт социальной функции”).

Când ar putea crește prețurile?

Marin Gospodarenco este de părerea că creșterea bruscă a prețurilor nu se va produce imediat după abrogarea plafoanelor. Economistul apreciază că discuțiile despre scumpirea neîntârziată a produselor țin mai mult de discursurile politice decât de economia reală.

Acest lucru se explică prin faptul că rețelele comerciale activează în baza unor contracte de durată încheiate cu furnizorii, iar concurența care există între magazine nu le permite să majoreze brusc prețurile fără riscul de a-și pierde cumpărătorii. Iată de ce, în opinia expertului, o eventuală creștere a prețurilor la produse va fi una treptată.

Cel mai probabil, efectul se va manifesta în următoarele 2-4 luni. Apogeul impactului asupra prețurilor, consideră expertul, ar putea fi înregistrat în trimestrele doi și trei ale anului 2026.

Cel mai mult, schimbările ar putea afecta localitățile mici și segmentele de piață în care concurența este mai redusă. Creșterea prețurilor ar putea fi resimțită într-o măsură mai mare de familiile cu venituri modeste, or, în cazul lor, cheltuielilor pentru produsele alimentare le revine o parte considerabilă din venituri.

Ministru, despre măsurile de susținere

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu a anunțat pe 13 mai că în prezent Guvernul elaborează programe țintite pentru categoriile vulnerabile de populație.

„Trebuie să avem măsuri țintite pentru păturile vulnerabile, dar nu tuturor persoanelor care beneficiază de regulile generale aplicate. Adică noi, Guvernul, împreună cu autoritățile de specialitate – fie noi, fie Ministerul Muncii și Protecției Sociale – trebuie să avem programe țintite pentru păturile bulnerabile. Pe de altă parte, există și o distorsiune a concurenței pe piața Republicii Moldova, atunci când beneficiază anumite tipuri de companii, în comparație cu producătorii noștri. Acum trebuie să elaborăm și să implementăm programe pentru păturile vulnerabile, care au nevoie de ele”, a spus oficialul.

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API