Cu o zi înaintea alegerilor locale, desfășurate în Moldova la 5 noiembrie, pe Facebook a apărut un video fals, în care președinta Maia Sandu s-ar referi la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”. Acest video este un deepfake (în traducere – fals profund), la fel şi vocea. Filmuleţul a reuşit să acumuleze peste 400 de mii de vizualizări pentru că promovarea sa a fost plătită.

De ce filmuleţul este un fals?

Acest video cu un pretins discurs al Maiei Sandu a fost publicat de pe contul „Moldova Prietenoasă”, creat în mai 2023. Filmulețul a fost promovat cu ajutorul publicităţii pe Facebook, iar acest lucru explică de ce a avut o audienţă atât de mare.

La începutul video-ului, o prezentatoare de la postul public de televiziune Moldova 1 le propune telespectatorilor să urmărească mesajul preşedintei țării. Ulterior, pe ecran apar imagini false, în care pretinsa Maia Sandu ar spune că este îmbrăcată în negru din motiv că în Moldova „este înmormântată democraţia”. Mai apoi, ea menţionează că în ultima perioadă au crescut tarifele pentru toate serviciile şi adaugă că îşi recunoaşte responsabilitatea pentru tot ce s-a întâmplat. La finalul filmuleţului, persoana din imagini cheamă electoratul să voteze pentru Vasile Bolea, care a fost candidatul Partidului „Renaştere” pentru funcția de primar de Chișinău. Practic tot filmuleţul are ca fundal sonor cântecul „Șansa ta”. Reamintim că partidul denumit „Șansă”, un satelit al partidului „Şor” recunoscut neconstituţional, a apărut cu puţin timp înainte de alegeri, iar la 3 noiembrie a fost retras din cursa electorală pentru că a beneficiat de finanţare ilegală prin intermediul oligarhului fugar Ilan Şor.

Faţa şi vocea protagonistei acestui filmuleţ seamănă cu faţa și vocea Preşedintei Moldovei, totuşi, dacă ne uităm mai atent, remarcăm o lipsă de sincronizare a buzelor persoanei din imagine cu cuvintele articulate. Acest lucru este foarte evident. De obicei, astfel de filmuleţe sunt produse în felul următor:

• Este ales cineva cu o constituţie asemănătoare persoanei care va fi copiată, în acest caz vorbim despre Maia Sandu;
• Este înregistrat un video cu discursul persoanei selectate;
• Video cu persoana respectivă este editat cu ajutorul unor instrumente de creare a deepfake-ului, faţa protagonistului real fiind înclocuită cu faţa persoanei publice;
• Cu ajutorul unui soft special, este editată și vocea, pentru a fi asemănătoare celei a viitoarei victime a deepfake-ului.

În fond, instrumentele respective seamănă cu aplicaţiile gratuite din telefon care propun utilizatorilor să includă camera, să o îndrepte spre faţa lor, iar apoi aceasta va fi înlocuită cu imaginea unui pisoi, de exemplu, sau a unei persoane publice. În cazul deepfake-ului, mecanismul este similar.

Cum identificăm un deepfake?

Crearea unui deepfake devine mai accesibilă şi mai realistă cu fiecare zi. În acest mod a fost creat un video fals în care apare cunoscutul actor american Morgan Freeman.

Totuşi, pentru a realiza un deepfake, este nevoie de abilităţi, timp şi, uneori, de un calculator performant. Deseori, astfel de video-uri sunt făcute fără prea multă acuratețe și precizie. Respectiv, dacă ne uităm mai atent, vom remarca o lipsă de sincronizare dintre cuvintele articulate şi mişcarea buzelor, vom observa că un ochi se închide, iar celălalt nu, iar mişcările sprâncenelor şi pomeţilor sunt nenaturale. Aceste detalii sugerează clar că este un video dubios. Dacă ne referim la voce, situaţia este mai complicată. Graţie reţelelor neuronice, vocea poate fi trucată atât de bine, încât practic nu poate fi deosebită de cea reală. În acest caz, în ajutor ne vine regula generală despre sursa informaţiei.

Dacă aţi observat un video dubios, verificaţi cine şi unde l-a postat. De obicei, astfel de filmuleţe sunt distribuite de pe conturi create ad-hoc, unde lipsesc pozele utilizatorului în cauză, precum şi alte informaţii de contact. Ulterior, utilizatorii care au crezut că filmuleţul respectiv este veridic, încep să-l posteze pe paginile lor şi să-l distribuie. La fel, trebuie să verificăm informaţia consumată. Mesajele unor oficiali, inclusiv cele ale şefilor de stat, întotdeauna pot fi găsite şi verificate pe paginile oficiale ale Preşedinţiei, Guvernului, altor autorităţi. Dacă declaraţia a făcut făcută în mass-media, atunci vom verifica instituţia de presă pentru care a fost făcută acea declarație.

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md