Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și cea de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) sunt stabilite pentru 15 noiembrie 2026. În preajma scrutinului, în spațiul public au fost reluate narațiunile privind „filtrul politic” pentru candidații la funcția de bașcan, „ilegalitatea” Consiliului Electoral Central (CEC) din Găgăuzia sau un „control asupra autonomiei”, narațiuni dezmințite anterior de Stopfals.md. În realitate, autoritatea electorală regională a fost constituită conform legii, iar cerința privind cunoașterea limbii române de către candidații la funcția de bașcan este și ea prevăzută de lege. Curtea Constituțională (CC) a confirmat la 2 octombrie că cerința privind cunoașterea limbii române de către candidații la funcția de bașcan „se înscrie în regimul juridic general care reglementează ocuparea funcțiilor de demnitate publică”.

„Limba română, un filtru politic pentru bașcan?”. Ce a statuat CC

În septembrie, pe rețelele sociale au fost distribuite afirmații conform cărora prevederea despre limba română „i-a permite Chișinăului să decidă pe cine vor alege găgăuzii” (în original: „позволит Кишиневу решать, кого выберут гагаузы”). Afirmația a fost demontată de Stopfals.md.

La 2 octombrie, candidatul la funcția de bașcan al Găgăuziei din partea Partidului Socialiștilor, Fiodor Gagauz, a declarat că modificările operate la Codul electoral creează „restricții” pentru candidați, iar cerința privind cunoașterea limbii române de către bașcan ar constitui o barieră pentru participarea la alegeri. Potrivit lui Fiodor Gagauz, „doar locuitorii Găgăuziei pot decide pe cine să aleagă în calitate de bașcan” (în original: „только жители Гагаузии могут решать, кого им избирать башканом”).

În aceeași zi, Vladimir Odnostalco, deputat din partea Partidului Socialiștilor, a calificat cerința referitoare la cunoașterea limbii drept „filtru”. Noua prevedere ce ține de limbă a fost considerată de către parlamentar un „control politic asupra autonomiei” (în original: „политический контроль над автономией”). Potrivit lui, norma despre cunoașterea limbii ar fi contrară Legii privind statutul special al Găgăuziei.

În realitate, cerința impusă privind cunoașterea limbii române de către bașcan nu contravine legislației, lucru confirmat la 2 octombrie de către Curtea Constituțională. Prezentăm în cele ce urmează filmul evenimentelor, începând cu motivul pentru care au fost operate modificări la Codul electoral al R. Moldova.

La 9 iulie 2026, CC a examinat sesizarea ministrului justiției Vladislav Cojuhari privind controlul constituționalității unor prevederi referitoare la atribuțiile autorităților din Găgăuzia. Curtea a confirmat că aspectele ce țin de ordinea publică, securitatea statului și reglementarea sistemului electoral țin de competența exclusivă a autorităților naționale și nu pot fi delegate autorităților din autonomie cu depășirea atribuțiilor prevăzute de articolul 111 din Constituție. CC a mai reținut în decizia sa că parlamentul nu poate delega unei autorități reprezentative locale exercițiul unei competențe pe care Constituția o rezervă în mod expres legiuitorului organic, întrucât o atare soluție legislativă depășește cadrul constituțional. Astfel, au fost recunoscute drept neconstituționale prevederile care admiteau reglementarea prin acte normative locale a unor aspecte ce țin de alegerile regionale.

Ulterior, Codul electoral a fost ajustat în corespundere cu deciziile CC. Articolul 161 a fost completat cu o prevedere potrivit căreia poate candida la funcția de bașcan persoana care cunoaște limba română și corespunde altor cerințe impuse. Proiectul de modificare a Codului electoral a fost prezentat pentru consultări, iar legislativul a specificat că documentul a fost elaborat în scopul consolidării cadrului normativ electoral și al perfecționării mecanismelor de organizare și desfășurare a unui proces electoral liber, corect și transparent. La 25 august 2026, Parlamentul a aprobat în lectură finală (a treia) proiectul de lege nr. 280 pentru modificarea Codului electoral.

La 2 octombrie, CC a examinat sesizarea depusă Partiduluiui Socialiștilor și a recunoscut constituționalitatea solicitării privind cunoașterea limbii române de către candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei. Domnica Manole, președinta CC, a menționat că articolul 110 din Legea Supremă consfințește statutul autonomiei găgăuze și îi protejează statutul special, dar, totodată, statuează că Găgăuzia este parte integrantă şi inalienabilă a R. Moldova și că aceasta soluționează chestiunile atribuite în competența sa în conformitate cu prevederile Constituției. „Inclusiv de capacitatea Guvernatorului de a comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială depinde funcționarea coerentă a statului și eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome. Această condiție se înscrie în regimul juridic general al funcțiilor de demnitate publică și corespunde, în același timp, unei necesități concrete de exercitare efectivă a mandatului și de comunicare interinstituțională”, a comentat Domnica Manole.

Ea a mai punctat că alineatele (1) și (2) din articolul 3 al Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevăd folosirea limbii române în corespondenţa cu autorităţile administraţiei publice ale R. Moldova, cu întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile situate în afara teritoriului Găgăuziei.

Prin urmare, a specificat președinta CC, „condiția cunoașterii limbii române nu introduce pentru candidații la funcții de demnitate publică în UTA Găgăuzia o exigență lingvistică cu caracter nou sau imprevizibil, ci se raportează la un statut lingvistic stabilit la nivel legislativ de trei decenii”.

CEC din Găgăuzia este format din 15 membri în loc de 7–11, lucru prevăzut de normele tranzitorii

O altă afirmație recurentă ce apare în narațiuni se referă la componența Consiliului Electoral Central din Găgăuzia. Astfel, la 2 octombrie, activistul local Fiodor Dobrov a calificat constituirea acestei autorități drept „ilegală”. „Inițial se discuta despre 7–11 persoane. Ca să ne pomenim cu 15, și nu e clar de ce” (în original: „Изначально обсуждалось 7-11 человек. Почему-то выскочило 15 человек — тоже не понятно. Почему-то выскочило 15 человек — тоже не понятно”), a spus acesta.

Anterior, afirmații similare au făcut bașcanul interimar Ilia Uzun, fostul consilier al bașcanului Mihail Vlah și activistul local Leonid Dobrov. Ei declarau că CEC din Găgăuzia ar fi fost „desemnat din Chișinău” (în original: „назначили из Кишинева”), iar componența acestuia ar fi fost „umflată ilegal” (în original: „незаконно раздут”) până la 15 persoane. Enunțurile în cauză au fost dezmințite de portalul Stopfals.md.

În realitate, articolul 36 din Codul electoral stipulează că CEC din Găgăuzia este format din 7–11 membri. Totodată, norma tranzitorie a alineatului (7) din articolul 245 admite prin derogare depășirea acestui număr în vederea accederii în componența organelor electorale ierarhic inferioare a candidaturilor desemnate de către toți subiecții cu acest drept. Anume norma tranzitorie în cauză a servit drept temei legal pentru formarea actualei componențe a CEC din Găgăuzia constituit din 15 membri.

În componența Consiliului au fost incluși nouă reprezentanți ai partidelor reprezentate în cadrul Parlamentului R. Moldova, doi reprezentanți ai Adunării Populare a Găgăuziei, doi reprezentanți ai Judecătoriei Comrat și două persoane selectate din Registrul funcționarilor electorali. Astfel, majorarea numărului de membri ai Consiliul Electoral Central al Găgăuziei până la 15 persoane ține nu de extinderea arbitrară a componenței acestuia, ci de modul tranzitoriu de constituire a componenței CEC al Găgăuziei prevăzut de legislație pentru actualul scrutin. 

Elena Celak

Stopfals.md

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea integrității aleșilor poporului, informare pentru un vot conștient la alegerile regionale și sprijinirea mass-mediei de calitate", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

Dezmințirea altor falsuri despre alegerile din Găgăuzia: E adevărat că CEC-ul Găgăuziei „a fost umflat” pentru a asigura „o majoritate docilă”?

Solicitarea privind cunoașterea limbii române de către bașcan: cum este prezentată pe rețele sociale și ce spune legea  

Falsuri despre scrutinul din Găgăuzia: „CEC-ul din autonomie va fi acaparat de partidele republicane, iar stabilirea datei alegerilor bașcanului este ilegală”

Val de dezinformare la începutul perioadei electorale pentru alegerile din Găgăuzia. Autoritățile centrale, prezentate exclusiv negativ de zeci de surse

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API