Pe rețelele sociale sunt distribuite mesaje cu afirmația că noile reguli de alegere a bașcanului Găgăuziei ar crea un „filtru lingvistic” pentru candidați. Autorii acestor publicații sugerează că cerința privind cunoașterea limbii române ar putea fi folosită pentru a admite la scrutin doar candidații „comozi” pentru autoritățile centrale. În realitate, candidaților la funcția de bașcan nu li se solicită cunoașterea desăvârșită a limbii române și nici nu li se impune susținerea unui examen. Scopul acestei solicitări este consolidarea cadrului normativ-juridic.

„La Chișinău se decide pe cine vor alege găgăuzii”

Pe parcursul ultimei săptămâni, pe rețelele sociale au apărut mai multe postări despre solicitarea privind cunoașterea limbii române de către candidații la funcția de bașcan. Autorii susțin că „acest mecanism se poate transforma într-o ghilotină politică pentru a elimina candidații indezirabili” (în original: „такой механизм может превратиться в политическую гильотину для отсечения неугодных кандидатов”) și că „verificarea” cunoașterii limbii române va fi marcată de „un subiectivism absolut”.

Astfel, Gheorghii Leiciu, vice-președintele Adunării Populare a Găgăuziei, a declarat despre riscul unui „subiectivism absolut” la verificarea cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de bașcan. „Cine și potrivit căror criterii va decide dacă gradul de cunoaștere a limbii române de către candidat este unul suficient?” (în original: „Кто и по каким критериям будет решать, достаточно ли кандидат владеет румынским?”), s-a întrebat Leiciu, presupunând că un candidat ar putea fi rugat să citeze un poem fără greșeli.

Pagina de Facebook Moldova Mare Frymase Anna și-a exprimat dubiile vizavi de noile cerințe pentru candidații la funcția de bașcan și se întreabă „cine în realitate decide pe cine vor alege găgăuzii” (în original: „кто на самом деле решает, кого выберут гагаузы”). Postarea sugerează că cerința despre cunoașterea limbii române ar putea constitui „un filtru” care va permite admiterea la alegeri doar a unor „candidați comozi”.

Pagina de Facebook Platforma 111 a scris că „un astfel de mecanism se poate transforma într-o ghilotină politică pentru a elimina candidații indezirabili” (în original: „такой механизм может превратиться в политическую гильотину для отсечения неугодных кандидатов”).

Platforma 111 este o platformă social-politică din Găgăuzia care s-a pronunțat împotriva modificărilor operate la legislația electorală și agreate prin compromis de către Comrat și Chișinău. Din platformă fac parte activiști afiliați grupării Guțul-Șor și partidului Moldova Mare în frunte cu Victoria Furtună, care reflectă narațiunile Kremlinului, precum și alți adepți ai agendei pro-Kremlin.

Cum a apărut solicitarea privind limba română în Codul Electoral?

La 9 iulie 2026, Curtea Constituțională (CC) a examinat sesizarea ministrului justiției Vladislav Cojuhari privind controlul constituționalității unor prevederi care țin de atribuțiile autorităților din Găgăuzia și a confirmat că acele chestiuni care se referă la ordinea publică, securitatea statului și administrarea electorală țin de competența exclusivă a autorităților naționale și nu pot fi transmise autorităților din autonomie, peste limitele prevăzute de articolul 111 din Constituție.

În hotărârea sa, CC a mai specificat că parlamentul nu poate transmite autorității reprezentative locale atribuțiile pe care Constituția le referă la domeniul reglementat de legea organică, întrucât o astfel de decizie depășește cadrul constituțional. În consecință, au fost recunoscute drept neconstituționale inclusiv prevederile privind reglementarea unor aspecte ale alegerilor regionale prin acte normative locale.

În urma hotărârii CC, a apărut necesitatea de a ajusta Codul Electoral. Astfel, la art. 161 din Codul Electoral nr. 325/2022 a fost introdusă o prevedere potrivit căreia poate deveni bașcan candidatul care cunoaște limba română (acesta urmând să întrunească și alte cerințe).

 

Totodată, hotărârea CC n-a introdus solicitarea privind cunoașterea limbii române. Astfel, cerința privind cunoașterea limbii găgăuze și a limbii române a fost stabilită de către Parlament în noua redacție a art. 161 din Codul Electoral, care a intrat în vigoare din 26 august 2026.

Fără examen. Cum va fi testată cunoașterea limbii române de către candidatul la funcția de bașcan

În cadrul ședinței din 11 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC)  a aprobat particularitățile de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și a alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, care vor avea loc la 15 noiembrie curent.

Potrivit hotărârii CEC, îndeplinirea de către candidatul la funcția de bașcan al Găgăuziei a criteriului privind cunoașterea limbilor română și găgăuză se atestă de către Consiliul Electoral Central al Găgăuziei prin completarea olografă, de către candidat, în limbile română și găgăuză, a declarației scrise privind consimțământul de a candida la funcția respectivă. Aceasta conține și declarația pe propria răspundere privind întrunirea condițiilor legale referitoare la domicilierea pe teritoriul UTA Găgăuzia și la cunoașterea limbilor găgăuză și română.

Totodată, candidatul va purta cu reprezentanții organului electoral o discuție în limbile română și găgăuză, referitoare la procesul de depunere și recepționare a documentelor aferente procedurii de înregistrare.

Vom nota că și solicitarea privind cunoașterea limbii române de către membrii Guvernului R. Moldova este stipulată de legislației. Acest aspect este prevăzut de art. 16 alin. (1) p. d) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern.

Totodată, art. 14 din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede expres că bașcanul Găgăuziei este membru al Guvernului RM.

Parlamentul: modificările operate la Codul Electoral țintesc eliminarea lacunelor electorale

Reprezentanții parlamentului au specificat că proiectul de modificare a Codului Electoral a fost elaborat în scopul consolidării cadrului normativ electoral și al perfecționării mecanismelor de organizare și desfășurare a unui proces electoral liber, corect și transparent. La fel, s-a menționat că documentul urmărește clarificarea procedurilor existente, eliminarea lacunelor identificate în practica electorală și introducerea unor mecanisme care să asigure mai multă transparență, echitate, integritate și eficiență în toate etapele procesului electoral.

La elaborarea proiectului au fost valorificate propunerile formulate de CEC în urma evaluării postelectorale a alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova și a referendumului republican constituțional din anul 2024, precum și a alegerilor parlamentare din anul 2025. Totodată, proiectul conține soluțiile legislative necesare pentru punerea în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 8 din 9 iulie 2026.

La 25 august 2026, Parlamentul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului Electoral.

Într-un comentariu pentru Stopfals.md, Larisa Voloh, deputată din partea PAS, a menționat că cerința privind cunoașterea limbii române nu este o prevedere specială, concepută în exclusivitate pentru Găgăuzia. Aceasta a mai notat că o astfel de dispoziție deja există în legislația națională și se referă la persoanele cu funcţii de demnitate publică, statut de care beneficiază și bașcanul Găgăuziei, deoarece acest oficial face parte din componența executivului. Larisa Voloh a subliniat că cerința privind cunoașterea limbii române de către bașcan este o încercare de a armoniza prevederile care reglementează alegerile din autonomie cu legislația națională.

În loc de încheiere

Astfel, legea într-adevăr le impune candidaților să cunoască limbile română și găgăuză, dar nu stabilește un nivel anumit de cunoaștere a acestor limbi și nu prevede o testare separată în acest sens. Potrivit procedurii aprobate de CEC, candidatul completează o declarație în ambele limbi și poartă o discuție în aceste limbi despre aspectele ce țin de depunerea și recepționarea documentelor aferente procedurii de înregistrare.

În sine, existența acestei cerințe privind cunoașterea limbilor nu înseamnă că bașcanul ar fi ales de către autoritățile centrale: potrivit Codului Electoral, bașcanul este ales prin votul universal, egal, direct, secret și liber exprimat al locuitorilor autonomiei.

 

Elena Celak

Stopfals.md

 

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea integrității aleșilor poporului, informare pentru un vot conștient la alegerile regionale și sprijinirea mass-mediei de calitate", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

 

Citește și: Falsuri despre scrutinul din Găgăuzia: „CEC-ul din autonomie va fi acaparat de partidele republicane, iar stabilirea datei alegerilor bașcanului este ilegală”

Val de dezinformare la începutul perioadei electorale pentru alegerile din Găgăuzia. Autoritățile centrale, prezentate exclusiv negativ de zeci de surse

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API