Imaginea băncii comerciale Moldova Agroindbank (maib) din Republica Moldova este folosită intens în ultima perioadă de escroci pentru a înșela internauții, în special utilizatorii de Facebook și Instagram. Marea majoritate a anunțurilor false sunt scrise în limba rusă și întotdeauna sponsorizate. Acestea le propun utilizatorilor să-și introducă datele personale în formulare de pe site-uri terțe. Maib nu a anunțat vreodată astfel de „oportunități” financiare. Anunțurile înșelătoare sunt promovate de pe pagini și conturi anonime, autorii folosind adesea fotografii și videouri trucate, uneori și cu utilizarea abuzivă a imaginii unor persoane publice.

Contul Glenn Jensen2251, de exemplu, a sponsorizat un anunț fals în care se afirmă că cei care se înscriu pe linkul afișat vor primi cel puțin 50.000 de lei timp de o săptămână.

Postarea sponsorizată apărea pe Instagram stories, iar cei care apăsau pe link intrau pe un site care le cerea date personale. Pe site, utilizatorii erau anunțați că pot face câte 1000 de lei pe zi.

Același cont Glenn Jensen2251 a sponsorizat și un alt anunț fraudulos, de această dată cu folosirea unei imagini trucate în care apar președinta Maia Sandu și scriitoarea Tatiana Țîbuleac.

De fapt, fotografia reală a fost realizată în noiembrie 2022, cu ocazia premierii scriitoarei de către șefa statului.

Un alt „anunț”, publicat la 23 aprilie, o înfățișează tot pe Maia Sandu. De acestă dată, este vorba despre un video deepfake, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care președinta chipurile anunță că toți cetățenii R. Moldova pot primi bani prin intermediul maib.

Videoul a fost publicat de pagina recent creată Mei115, administrată din trei țări asiatice.

Același video trucat a fost publicat în aceeași perioadă și de paginile obscure Reynolds Marilyn și Couple World.

O altă pagină, denumită 1mr9l-negozio, anunță la 5 mai că maib achită cetățenilor  „venituri pasive din resursele naturale ale țării”. Și de această dată, oamenii sunt îndemnați să-și introducă informațiile pe un site care folosește abuziv logoul maib.

Un anunț similar, publicat pe 22 aprilie de pe o altă pagină obscură de Facebook, îndeamnă oamenii să primească bani de la aceeași bancă prin introducerea de date personale pe un site care folosește și el în mod abuziv logoul maib.

Un alt anunț fals anunța că maib oferă bani cu ocazia sărbătoririi jubileului de 30 de ani. Postarea sponsorizată pe Facebook (ștearsă deja) ducea la un site unde internauții erau îndemnați, și de această dată, să-și introducă informațiile personale.

Escrocheriile online însă nu se termină aici. Un alt anunț înșelător care folosește logoul băncii propune internauților să investească într-un nou proiect financiar. Și de această dată, doritorii sunt invitați să se înregistreze pe un site.

Înșelătoriile cu folosirea abuzivă a numelui maib au loc și pe e-mailuri, mesajele fiind trimise de pe adrese de mail suspecte.

Escrocheriile online cu utilizarea frauduloasă a numelui, imaginii sau logoului maib nu sunt noi. Acestea au fost promovate pe Facebook și Instagram atât în 2023, cât și în 2024.

Ce spune statistica?

În ultimii ani, cazurile de escrocherie online s-au înmulțit în Republica Moldova. Sserviciului de presă al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției a comunicat pentru Stopfals.md că în anul 2024 au fost înregistrate cca 1000 de infracțiuni și cazuri de escrocherie în mediul online. În 2023 a fost înregistrate aproximativ 924 de cazuri, iar în 2022 – 668 de cazuri.

Astfel de infracțiuni sunt pedepsite cu privațiune de libertate pe un termen de la 2 la 15 ani, în funcție de alineatul sau articolul din Codul Penal în care sunt prevăzute, numărul de persoane implicate, prejudiciul cauzat, dar și alte circumstanțe.

Cum ne protejăm de escroci?

Pentru ca să nu ajungeți victime ale escrocilor din mediul online, Inspectoratul General de Poliție recomandă următoarele:

- Accesați doar site-uri cunoscute sau cele cu care ați interacționat anterior, fiți atenți la denumirile site-urilor;

- Nu divulgați nimănui (nici angajaților băncilor) datele personale ori datele cardului bancar deținut, inclusiv codul de securitate recepționat prin SMS;

- Nu încredințați unor terți cardul dvs., nu lăsați cardul bancar la vedere și nu le permiteți persoanelor străine să fotografieze cardul dvs. ori să transcrie datele acestuia;

- Nu transferați bani unor persoane necunoscute și nu transmiteți nimănui mijloace prin intermediul unor terți necunoscuți;

- Nu comunicați nimănui codurile de securitate recepționate de pe rețelele sociale sau de pe aplicațiile de mesagerie instant (Facebook, Vk.com, Odnoklassniki, WhatsApp, Viber, Telegram etc.);

- Nu accesați anunțurile care promit venituri în urma unor investiții;

- Verificați lunar extrasul de pe contul de card, luați imediat legătura telefonică cu banca dacă ați observat tranzacții dubioase;

- Dacă ați devenit victima escrocilor, anunțați imediat poliția și sucursala băncii.

 

Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

 

Suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API