Portalul care te protejează de falsuri

Falsuri recente

16 noiembrie 2026 657
Putin laudă „dezvoltarea” regiunii transnistrene, în timp ce economia acesteia e în criză. Noi falsuri și manipulări de la Tiraspol
12 noiembrie 2026 1655
De la „mită” la „praf în ochi”: narațiunile anti-UE promovate după vizita Martei Kos la Chișinău
9 noiembrie 2026 1335
„Ultimul” scrutin din Găgăuzia, „drumul spre militarizare” și alte manipulări electorale ale candidaților, făcute în cadrul dezbaterilor la GRT
4 noiembrie 2026 1748
„Moldova e amenințată de incapacitate de plată”, iar proiectele sociale din Găgăuzia „sunt sistate” de autoritățile centrale? Falsuri și manipulări electorale în autonomie
28 octombrie 2026 3095
FACT-CHECKING: De ce acuzațiile despre prețul majorat pentru gazele importate din România și plata dublă pentru servicii nu sunt justificate
25 octombrie 2026 1827
Falsuri și speculații electorale în Găgăuzia: de la „pregătirea pentru război” la „abandonarea” sistemelor de irigare și motivele închiderii uzinei Fujikura
24 octombrie 2026 2269
Prima săptămână de campanie electorală în Găgăuzia: Falsuri despre „drone militare” și promisiuni care depășesc competențele bașcanului
23 octombrie 2026 3360
Cazul ucraineanului decedat la hotar. Costiuc a reactivat un fals mai vechi al propagandei ruse
16 octombrie 2026 2080
Principalele dezinformări ale perioadei preelectorale din Găgăuzia
13 octombrie 2026 3584
Minciuna ca politică de stat. Dezinformările Kremlinului despre Moldova, promovate la tribuna OSCE

Atenție! Imaginea unei bănci comerciale, folosită abuziv în diverse escrocherii online

8 mai 2025 2042
Fact-checking
Colaj: Stopfals.md

Imaginea băncii comerciale Moldova Agroindbank (maib) din Republica Moldova este folosită intens în ultima perioadă de escroci pentru a înșela internauții, în special utilizatorii de Facebook și Instagram. Marea majoritate a anunțurilor false sunt scrise în limba rusă și întotdeauna sponsorizate. Acestea le propun utilizatorilor să-și introducă datele personale în formulare de pe site-uri terțe. Maib nu a anunțat vreodată astfel de „oportunități” financiare. Anunțurile înșelătoare sunt promovate de pe pagini și conturi anonime, autorii folosind adesea fotografii și videouri trucate, uneori și cu utilizarea abuzivă a imaginii unor persoane publice.

Contul Glenn Jensen2251, de exemplu, a sponsorizat un anunț fals în care se afirmă că cei care se înscriu pe linkul afișat vor primi cel puțin 50.000 de lei timp de o săptămână.

Postarea sponsorizată apărea pe Instagram stories, iar cei care apăsau pe link intrau pe un site care le cerea date personale. Pe site, utilizatorii erau anunțați că pot face câte 1000 de lei pe zi.

Același cont Glenn Jensen2251 a sponsorizat și un alt anunț fraudulos, de această dată cu folosirea unei imagini trucate în care apar președinta Maia Sandu și scriitoarea Tatiana Țîbuleac.

De fapt, fotografia reală a fost realizată în noiembrie 2022, cu ocazia premierii scriitoarei de către șefa statului.

Un alt „anunț”, publicat la 23 aprilie, o înfățișează tot pe Maia Sandu. De acestă dată, este vorba despre un video deepfake, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care președinta chipurile anunță că toți cetățenii R. Moldova pot primi bani prin intermediul maib.

Videoul a fost publicat de pagina recent creată Mei115, administrată din trei țări asiatice.

Același video trucat a fost publicat în aceeași perioadă și de paginile obscure Reynolds Marilyn și Couple World.

O altă pagină, denumită 1mr9l-negozio, anunță la 5 mai că maib achită cetățenilor  „venituri pasive din resursele naturale ale țării”. Și de această dată, oamenii sunt îndemnați să-și introducă informațiile pe un site care folosește abuziv logoul maib.

Un anunț similar, publicat pe 22 aprilie de pe o altă pagină obscură de Facebook, îndeamnă oamenii să primească bani de la aceeași bancă prin introducerea de date personale pe un site care folosește și el în mod abuziv logoul maib.

Un alt anunț fals anunța că maib oferă bani cu ocazia sărbătoririi jubileului de 30 de ani. Postarea sponsorizată pe Facebook (ștearsă deja) ducea la un site unde internauții erau îndemnați, și de această dată, să-și introducă informațiile personale.

Escrocheriile online însă nu se termină aici. Un alt anunț înșelător care folosește logoul băncii propune internauților să investească într-un nou proiect financiar. Și de această dată, doritorii sunt invitați să se înregistreze pe un site.

Înșelătoriile cu folosirea abuzivă a numelui maib au loc și pe e-mailuri, mesajele fiind trimise de pe adrese de mail suspecte.

Escrocheriile online cu utilizarea frauduloasă a numelui, imaginii sau logoului maib nu sunt noi. Acestea au fost promovate pe Facebook și Instagram atât în 2023, cât și în 2024.

Ce spune statistica?

În ultimii ani, cazurile de escrocherie online s-au înmulțit în Republica Moldova. Sserviciului de presă al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției a comunicat pentru Stopfals.md că în anul 2024 au fost înregistrate cca 1000 de infracțiuni și cazuri de escrocherie în mediul online. În 2023 a fost înregistrate aproximativ 924 de cazuri, iar în 2022 – 668 de cazuri.

Astfel de infracțiuni sunt pedepsite cu privațiune de libertate pe un termen de la 2 la 15 ani, în funcție de alineatul sau articolul din Codul Penal în care sunt prevăzute, numărul de persoane implicate, prejudiciul cauzat, dar și alte circumstanțe.

Cum ne protejăm de escroci?

Pentru ca să nu ajungeți victime ale escrocilor din mediul online, Inspectoratul General de Poliție recomandă următoarele:

- Accesați doar site-uri cunoscute sau cele cu care ați interacționat anterior, fiți atenți la denumirile site-urilor;

- Nu divulgați nimănui (nici angajaților băncilor) datele personale ori datele cardului bancar deținut, inclusiv codul de securitate recepționat prin SMS;

- Nu încredințați unor terți cardul dvs., nu lăsați cardul bancar la vedere și nu le permiteți persoanelor străine să fotografieze cardul dvs. ori să transcrie datele acestuia;

- Nu transferați bani unor persoane necunoscute și nu transmiteți nimănui mijloace prin intermediul unor terți necunoscuți;

- Nu comunicați nimănui codurile de securitate recepționate de pe rețelele sociale sau de pe aplicațiile de mesagerie instant (Facebook, Vk.com, Odnoklassniki, WhatsApp, Viber, Telegram etc.);

- Nu accesați anunțurile care promit venituri în urma unor investiții;

- Verificați lunar extrasul de pe contul de card, luați imediat legătura telefonică cu banca dacă ați observat tranzacții dubioase;

- Dacă ați devenit victima escrocilor, anunțați imediat poliția și sucursala băncii.

 

Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

 

Suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API

8 mai 2025 2042

Relevant

Comments 0