Aflat într-o vizită de lucru în Federaţia Rusă, în cadrul căreia a participat la lucrările celui de-al XXI-lea Forum Economic Internaţional din Sankt Petersburg (1-3 iunie), Igor Dodon a ţinut un discurs în care a criticat apropierea R. Moldova de UE și semnarea Acordului de Asociere de către guvernul de la Chișinău în 2014. Chiar la începutul discursului, președintele moldovean a lansat informații false cu privire la evoluția importurilor și exporturilor R. Moldova, precum și a investițiilor străine în economia republicii. Declarațiile președintelui au fost preluate atât de presa din R. Moldova, cât și cea din România, fără verificarea veridicității datelor economice menționate.

Analiza titlului: Titlul articolului publicat pe postul de televiziune NTV Moldova (afiliat PSRM) parafrazează declarația lui Dodon în cadrul forumului cu privire la înlocuirea principiului globalizării cu cel al glocalizării. De altfel, în articol nu avem citatul exact, astfel încât titlul are parțial legătură cu materialul jurnalistic.

Accent TV (o altă televiziune afiliată PSRM) publică un articol în limba rusă în care folosește un titlu provocator la adresa „susținătorilor globalizării”: „Președintele Moldovei, Igor Dodon, a atras atenția globaliștilor” (Президент Молдовы Игорь Додон обратил на себя внимание глобалистов – rus.)

Captură Accent TV

Context: Declarația este făcută în contextul unei vizite de lucru efectuate de Igor Dodon la lucrările celui de-al XXI-lea Forum Economic Internaţional din Sankt Petersburg (1-3 iunie), ținând un discurs alături de președintele rus, Vladimir Putin, premierul indian, Narenda Modi, și cancelarul Austriei, Kristian Kern.

Falsul narativ: Potrivit președintelui Dodon, în urma semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (27 iunie 2014), R. Moldova ar fi pierdut 2/3 din exporturile sale către Federația Rusă – dezinformare promovată intens de presa afiliată PSRM.

De asemenea, Dodon este convins că printre consecințele semnării Acordului de Asociere se numără „invadarea” pieței interne cu mărfuri europene, ceea ce înseamnă creșterea importurilor din țările UE, precum și scăderea investițiilor străine în R. Moldova.

Referitor la globalizare, președintele de la Chișinău se situează pe poziția de schimbare a principiului globalizării cu cel al glocalizării, definit ca „intensificarea specificului local al popoarelor, statelor și al sistemelor sociale” (min. 1:38). Astfel, în interpretarea președintelui, glocalizarea ar sugera apropierea R. Moldova de Federația Rusă: „Asta anterior, chiar nu demult, se considera că ceea ce e bine, de pildă pentru SUA, este bine şi pentru toată lumea. Iar dacă e să facem reparaţie în ţară, atunci e mai bine să facem „o euroreparaţie”. Noi, în sfârşit, am conştientizat – suntem diferiţi de lumea occidentală. […] Practic, ne-am amintit, în sfârșit, de cuvintele lui Confucius și am început să elaborăm planuri comune cu cei cu care avem același drum, având o istorie comună, chiar multiseculară” (min. 2:11 – min. 4:58).

Date factuale: De fapt, conform statisticii oficiale oferite de Biroul Național de Statistică (BNS), exportul R. Moldova în Federația Rusă a cunoscut o scădere încă din perioada guvernării comuniste, odată cu primele embargouri ale Rusiei la importul de vinuri moldovenești din 2006, urmate ulterior de alte interdicții la mere și vinuri, cum ar fi, de exemplu, embargoul din septembrie 2013, când serviciul sanitar rus Rospotrebnodzor impune embargo la importul de vinuri moldovenești pe un termen nedeterminat. Cauza reducerii volumului de exporturi țin de mai mulți factori, cum ar fi situația politică internă, și nu neapărat de semnarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova și UE (document semnat în iunie 2014 și intrat în vigoare în 2016). Vezi și graficul de mai jos:

Exportul R. Moldova pe anii 2015-2016 (mii USD)

Sursa: BNS

 

Potrivit datelor oferite de Biroul Național de Statistică (BNS), în 2009, exporturile către Federaţia Rusă au scăzut cu peste 27 de milioane de dolari faţă de anul precedent, iar către UE – cu peste 15 milioane de dolari. Între anii 2010-2012, volumul exporturilor a crescut atât către Federaţia Rusă, cât şi către UE.

Referitor la așa-numita „invadare” a pieței interne cu mărfuri europene, datele oficiale pot confirma contrariul, deoarece atât volumul importurilor din țările UE, cât și cel al importurilor din Federația Rusă au înregistrat scăderi începând cu anul 2014. Astfel, în intervalul 2014-2016, volumul importului din țările UE s-a redus cu peste 593 milioane de dolari, iar din Federația Rusă – peste 182 milioane de dolari. Vezi graficul de mai jos:

Importul R. Moldova pe anii 2015-2016 (mii USD)

Nici la capitolul investiții străine directe (ISD) președintele Dodon nu a fost sincer atunci când a pus pe seama Acordului de Asociere reducerea fluxului acestora în economia națională. De fapt, potrivit Băncii Naționale a Moldovei („Caseta tehnică: Investițiile străine directe – competitivitatea regională a Republicii Moldova”), comparativ cu alte state din regiune (Europa de Est și Sud-Est), climatul investițional nu a fost niciodată un atu pentru R. Moldova. Iată ce se spune într-un raport al BNM: „Analiza stocului şi a fluxului de ISD pe perioada ultimilor 10 ani (graficul nr. 1) denotă o creştere constantă a stocului de investiţii străine directe (peste 3.9 miliarde dolari SUA3 în anul 2014), de peste 4 ori mai mult comparativ cu anul 2004. Totodată, începând cu anul 2008, se atestă evoluţia general descendentă a fluxurilor de ISD. Ca urmare a crizei mondiale, fluxurile de ISD orientate în economia naţională au scăzut brusc. Criza economică şi financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini în capacitatea de relansare a economiilor în tranziţie, printre care se află şi Republica Moldova. La multe proiecte de investiţii s-a renunţat, fie au fost amânate”.

Pentru un interval de timp mai larg (1992-2015), putem consulta și datele oferite de Banca Mondială (BM), unde vom putea observa că soldul investițiilor străine directe nete în economia R. Moldova a înregistrat prima tendință negativă încă din 2008 (în timpul guvernării comuniste), urmând apoi câteva intervale medii de creștere (2009-2014). Așadar, dinamica negativă a stocului ISD nete nu poate avea vreo legătură consistentă cu semnarea de către guvernul de la Chișinău a Acordului de Asociere cu UE în 2014.

Nu în ultimul rând, și la capitolul conceptualizării, se pare că președintele a gafat, transformând „glocalizarea” într-un fenomen opus globalizării. De fapt, glocalizarea presupune, conform definiției, o coabitare a globalizării cu localizarea, prin adaptarea produselor comercializate la nivel internațional la particularitățile locale ale societății unde acestea sunt vândute. Astfel, glocalizarea facilitează integrarea piețelor locale la nivel internațional fără a se opune globalizării.

Tehnica dezinformării: Titluri false, scoaterea din context, eroarea fundamentală de atribuire.

Sursa: NTV Moldova este un post de televiziune a cărei licență de emisie a fost obținută la sfârșitul anului 2015 de către firma administratoare – Exclusiv Media SRL aflată în proprietatea lui Corneliu Furculiță și administrată de consilierul socialist Petru Burduja. Mai mult, NTV Moldova folosește aceeași marcă comercială cu postul rusesc NTV, unde asociat majoritar este grupul Gazprom. Mai multe detalii aici.

Exclusiv Media SRL este și proprietară a televiziunii on-line de limbă rusă TSN, dar și a ziarului de limbă rusă Аргументы и факты (Argumentî i faktî), care a preluat marca comercială de la ziarul din Rusia cu același nume. Din documentele consultate de reporterii RISE, Exclusiv Media SRL a semnat pe 1 februarie 2012, la Moscova, contractul de utilizarea a mărcii Аргументы и факты.

În 2016, echipa de jurnaliști de investigații de la Rise Moldova descoperă o schemă a unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată în Bahamas, prin care Partidul Socialiștilor a transferat pentru campania prezidențială 33 milioane lei (1,5 milioane euro), sumă care depășește cu mult bugetul PSRM de la alegerile locale din 2015. Transferul este asigurat de Exclusiv Media SRL prin împrumuturi către persoane afiliate Partidului Socialiștilor. Mai multe detalii aici.

Accent TV reprezintă un post de televiziune deținut de firma Telesistem TV SRL, administrată de Stanislav Vîjga, care a activat anterior la postul NIT, închis din cauza propagandei comuniste. Accent TV a fost controlat și finanțat de PCRM-ul lui Voronin, fiind în proprietatea lui Grigore Petrenco, ex-deputat comunist, liderul neformal al ANTIFA, actualul președinte al Partidului „Casa Noastră – Moldova”. Accent TV constituia platforma informațională a grupului „taliban” din PCRM condus de Mark Tkaciuk. În lipsa finanțării, Petrenco a vândut postul TV în primăvara lui 2015 oamenilor din anturajul lui Dodon. Beneficiarul televiziunii, conform actelor depuse la CCA este Vadim Ciubară, un cetăţean moldovean stabilit la Moscova şi prezentat de mai multe site-uri drept un apropiat al liderului PSRM, Igor Dodon. Pe site-ul partidului Spravedlivaia Rossia, Ciubară este prezentat ca fiind consilier al liderului Igor Dodon.

SURSA: CHECK MEDIA