Gheorghe Costandachi, care se prezintă ca „cercetător științific și strategist economic”, promovează frecvent falsuri pe rețelele de socializare, printre acestea este așa-numita „agendă LGBT” impusă de Occident, obligativitatea de a consuma produse alimentare care conțin insecte, impunerea unor cote de migranți sau narațiunile false despre fraudarea alegerilor și dictatura din R. Moldova. Multe dintre acestea sunt folosite de propaganda rusă nu doar în Republica Moldova, dar și în alte state europene. În calitatea sa de economist și de director al unui ONG din domeniu, Costandachi publică și concluzii sau analize cu exagerări sau chiar falsuri.

Gheorghe Costandachi este activ online și publică cu regularitate pe Facebook, Telegram și YouTube, însă cea mai mare audiență o are pe TikTok.

Unele videouri publicate de Costandachi ajungă să acumuleze zeci și chiar sute de mii de vizualizări

Falsa narațiune a „regimului dictatorial”...

Costandachi critică frecvent actuala guvernare, despre care afirmă constant că este un „regim dictatorial” sau chiar „terorist”.

Acuzația nu are temei și repetă declarațiile politicienilor pro-ruși (ca Ilan Șor, Igor Dodon sau Victoria Furtună) și a înalților oficiali din Federația Rusă, care folosesc constant formulări ca „regimul Maia Sandu” sau „dictatura PAS”.

În realitate, în Indicele Democrației pentru 2024, realizat de compania britanică de cercetare și analize Economist Intelligence Unit, R. Moldova a fost inclusă la categoria „Democrații fragile”. Clasamentul include patru categorii de țări: democrații puternice; democrații fragile, regimuri hibrid și regimuri autoritare.

Un alt fals similar este cel potrivit căruia TikTok va șterge, înainte de alegerile parlamentare, conturile celor care vor scrie „ceva critic despre PAS”.

Afirmația este nefondată. Fact-checkerii Stopfals.md observă zilnic numeroase conturi de TikTok care au criticat și continuă să critice guvernarea (inclusiv recurgând la falsuri și manipulări), indiferent dacă este vorba de perioada dinainte sau de după alegeri. O bună parte din aceste conturi au rămas active și astăzi, chiar dacă singura lor activitate este de a critica partidul aflat la guvernare.

…și a „cenzurii”

Cu câteva zile înainte de scrutinul din 28 septembrie, Costandachi afirma că „nu există televiziuni de opoziție, regimul /pas/ le-a închis sau le-a hărțuit pentru a scăpa de jurnaliști incomozi”. În aceeași postare se spune că „opoziția s-a refugiat pe rețelele sociale, dar și acolo este hărțuită. Regimul poate influența unele platforme: Facebook, am mai scris; YouTube, de exemplu, a șters recent canalul Dumitru Buimistru (...)”.

Într-o altă postare, Costandachi a afirmat că „pentru prima dată în istoria RM, jurnaliștii declară deschis că sunt impuși să închidă gura, să nu spună nimic contra guvernării, fiind amenințați că vor fi arestați și închiși”. Postarea a apărut la o zi după ce prezentatoarea TV Iulia Fiodorova a anunțat că pleacă din televiziune, acuzând că ar exista cenzură. Contrar afirmațiilor lui Costandachi, Fiodorova nu a făcut nicio referire la faptul că jurnaliștii ar fi „amenințați cu arestul”.

Este adevărat că unele televiziuni din R. Moldova s-au ales cu licențele suspendate, dar nu pentru critică politică, ci pentru propagandă și dezinformare și/sau pentru că aveau ca beneficiari efectivi persoane sancționate internațional (așa ca Ilan Șor sau Vladimir Plahotniuc). Deciziile au fost luate de instituțiile abilitate, în baza legii. Detalii la acest subiect - aici, aici și aici.

Afirmația lui Costandachi că jurnaliștii ar fi amenințați să nu critice guvernarea nu este susținută de vreo dovadă, la fel nici organizațiile neguvernamentale de media nu au semnalat astfel de cazuri în ultimii ani. Dimpotrivă, în R. Moldova există mai multe televiziuni și portaluri media critice la adresa guvernării.

Mai mult, R. Moldova a înregistrat progrese la capitolul libertății presei. Potrivit clasamentului organizației internaționale Reporteri fără Frontiere (RSF), țara a urcat de pe locurile 89-91 în perioada 2019–2021, pe locurile 40 în 2022, 28 în 2023, 31 în 2024 și 35 în 2025 - cel mai bun rezultat din regiune, fiind clasată mai sus decât unele state membre UE.

Narațiunea falsă despre cenzura impusă jurnaliștilor este promovată periodic de politicieni și surse afiliate regimului de la Kremlin (detalii AICI).Propaganda de la Kremlin promovează frecvent ideea că închiderea televiziunilor în R. Moldova este o dovadă a „cenzurii și dictaturii”.

Și afirmația despre hărțuirea opozanților pe rețelele sociale nu corespunde adevărului. Unele platforme de social media, așa cum este Meta (compania care deține Facebook și Instagram) implementează un program prin care fact-checkeri din întreaga lume pot raporta postări care dezinformează utilizatorii, acestea putând fi raportate doar respectând anumite criterii, cel mai important fiind dezmințirea prin prezentarea de fapte și date concrete. Astfel, este exclusă situația în care un utilizator este hărțuit doar pentru că se află în opoziție cu guvernarea.

Cu referire la canalul de YouTube al lui Dmitri Buimistru, nu sunt clare circumstanțele exacte ale ștergerii acestuia, însă cert este faptul că Buimistru este unul dintre principalii propagandiști pro-Kremlin din R. Moldova, împotriva căruia Uniunea Europeană (UE) a impus sancțiuni în iulie 2025.

„Fraudarea alegerilor” - narațiune clasică a propagandei Kremlinului

Înainte de alegerile parlamentare, Gheorghe Costandachi a promovat de mai multe ori, de rând cu politicienii și sursele media pro-Kremlin, ideea că autoritățile moldovene vor frauda scrutinul.

Potrivit acestuia, „legislația permite” falsificarea alegerilor în proporție „de aproape 50%”, iar partidul de guvernare a pregătit o „fraudare masivă” a scrutinului din 28 septembrie.

Aceste afirmații sunt contrazise de rapoartele misiunilor internaționale de observare, potrivit cărora alegerile parlamentare au fost în linii mari libere și corecte, chiar dacă nelipsit de probleme. Rapoartele au analizat inclusiv aspectul de legislație electorală.

Vedeți AICI mai multe informații care dezmint una dintre narațiunile false preferate ale propagandei ruse.

Sperietoarea cu insectele…

În luna iunie, Gheorghe Costandachi afirma că companiile de panificație vor fi obligate să includă în produse făină de insecte. „De la 1 octombrie companiile de panificație, dacă nu vor adăuga în produse făină de muște și din viermi de WC, li se va retrage licența de activitate, vor fi amendați și închise firmele?”, a scris acesta într-o postare, iar în alta a sugerat că Maia Sandu ar impune o astfel de obligativitate.

Această afirmație nu corespunde adevărului. La fel, nu există niciun act legislativ sau regulament care ar obliga producătorii de alimente să utilizeze făină de insecte în produse.

„Pâinea din făină de insecte” este un subiect de falsuri și în alte state la nivel european, iar fact-checkerii au demontat o serie de mituri, precum că „UE impune folosirea făinei de greieri”, că „cetățenii UE vor mânca viermi din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei” sau că „vor fi permise produse pe bază de insecte care vor provoca cancer”. Nu există vreo campanie de forțare a consumului de insecte în UE, iar făinurile de insecte aprobate sunt opționale și se etichetează clar. Acest mit a fost propagat de mai multe platforme pro‑ruse și politicieni eurosceptici cu scopul de a induce neîncredere în UE.

…și cea cu migranții

Tot o sperietoare este o altă postare a lui Costandachi din iunie, despre pregătirea unei decizii care ar permite invadarea R. Moldova cu migranți: „Tot mai mult se vorbește despre o eventuală aprobare a unei decizii, prin care Moldova ar putea fi invadată de emigranți/refugiați din Peninsula Arabă, Asia Mijlocie și Africa de Nord”.

Pornind de la falsul celor „30 de mii de sirieni pe care Maia Sandu urma să îi aducă în Moldova după alegerile prezidențiale din 2016”, presupusa invadare cu migranți străini este una din sperietorile de serviciu ale diferitor politicieni și surse de propagandă. Sperietoarea a fost răspândită în câteva rânduri în 2024 și chiar mai devreme, după cum a arătat Stopfals.md.

Comunitatea LGBT - una dintre țintele preferate

O altă serie de narațiuni false și sperietori țin de comunitatea LGBT. În unele postări, făcute în contextul marșului Moldova Pride 2025 din 15 iunie, Costandachi a sugerat că guvernarea ar impune așa-numita „agendă LGBT”.

În același context se înscrie și postarea cu acuzații la adresa unuia dintre polițiștii care au asigurat ordinea publică la contramanifestația de pe 15 iunie din Chișinău. Stopfals.md a scris despre campania concertată de denigrare a polițistului.

Dezinformări despre o presupusă „agendă LGBT”, care i-ar fi impusă R. Moldova de către Occident, în special ca o condiție pentru integrarea europeană, sunt lansate periodic în spațiul public. Narațiunea falsă este promovată atât de politicieni pro-ruși și/sau antieuropeni, așa-numiți influenceri, cât și de unele canale și pagini de social media.

Stopfals.md a demontat în repetate rânduri narațiuni false că integrarea europeană ar fi o ameninţare pentru valorile tradiţionale ale R. Moldova, că guvernul ar fi lansat o campanie LGBT în școli, că PAS promovează „perversiunea și valorile LGBT” sau că UE ar reglementa recunoașterea căsătoriilor cuplurilor LGBT+.

Moldovenii plătesc cea mai scumpă energie electrică?

În multe dintre postările și comentariile sale, Gheorghe Costandachi se referă la situația economică a R. Moldova, însă deseori lansează falsuri, exagerări sau concluzii nefondate. Într-o astfel de postare, el afirmă că „populația RM achită aproape cel mai mare preț din lume la electricitate. Dar, după cum ne pregătesc guvernarea PAS, prețul unui 1 KWh energie electrică pentru populație ar putea ajunge la 11,5 lei”.

De fapt, potrivit portalului de specialitate www.globalpetrolprices.com, care face o analiză comparativă a tarifelor la energia electrică în anii 2023-2025, consumatorii casnici din R. Moldova au achitat un tarif mediu, comparativ cu alte state, de circa 0,170 dolari per kWh (mai mic decât în majoritatea statelor europene). Respectiv, afirmația că achităm „aproape cel mai mare preț din lume la electricitate” este un fals.

Nu este clar de unde a dedus Costandachi că guvernarea ar pregăti majorarea de câteva ori a tarifului la energia electrică, în condițiile în care la începutul anului, secretarul de stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a declarat că nu există premise pentru majorarea tarifului. Dimpotrivă, tarifele la energia electrică s-au redus la o lună după ce Gheorghe Costandachi a publicat afirmațiile.

Falsuri într-o analiză „foarte profesionistă”

Și pe pagina de Facebook a Centrului Social Politic European, un ONG condus de Costandachi (care susține că efectuează „cercetări și politici în domeniile social, economic, financiar și politic”), sunt publicate analize realizate de acesta, care conțin afirmații și cifre, combătute de statistica oficială. În una din analize, pe care o prezintă drept „foarte profesionistă” și care se referă la perioada guvernării PAS, Costandachi reia narațiunea falsă despre numărul mare de școli închise „din cauza Maiei Sandu și a PAS”. El face referire la „închiderea a peste 250 de școli, 50 de spitale și sute de grădinițe”.

De fapt, potrivit datelor statistice oficiale, în anul de studii 2021/2022 în R. Moldova erau 1231 de școli, iar în 2024/2025 - 1185, adică cu 46 mai puține, dar nu cu 250.

Datele statistice mai arată că în anul 2021 în R. Moldova erau 1483 de grădinițe, iar în 2024 - 1469, cu 14 mai puțin, dar nu cu sute, cum afirmă Costandachi.

Aceleași statistici mai arată că în anul 2021 în R. Moldova erau 86 de spitale, iar în 2024 - 90, dintre care 68 sunt spitale publice, numărul lor rămânând neschimbat în ultimii ani.

Costandachi se referă și la „infracționalitatea în creștere”, menționând numărul tot mai mare de furturi, tâlhării și violență domestică.

De fapt, datele statistice arată că numărul de infracțiuni a scăzut în ultimii ani - de la peste 40 de mii acum un deceniu, la ceva mai mult de 26 de mii în 2020 și la 24 de mii în 2023.

Respectiv, a scăzut și numărul de infracțiuni la 100 de mii de locuitori - de la 1000 la sub 1000 în 2023. Și în cazul furturilor, jafurilor și tâlhăriilor numărul a scăzut semnificativ - de la 16-18 mii în anii 2014-2016, la mai puțin de 9 mii în 2020 și la 6 mii în 2023.

Probleme de decenii, puse în cârca PAS

Autorul mai consideră drept un rateu al guvernării accesul limitat la apă, canalizare, servicii sociale. Este adevărat că nu toți locuitorii R. Moldova beneficiază de apă curentă, dar statisticile oficiale arată că în ultimii ani s-au construit rețele de apeduct și canalizare într-un tempou mai rapid decât în cei precedenți.

De asemenea, el face referire la natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației.  Aceasta este însă o problemă mai veche. Datele Biroului Național de Statistică arată că în Republica Moldova numărul de nașteri este practic în continuă scădere în ultimii peste 30 de ani. Autorii studiului Populația Republicii Moldova la 30 de ani de independență: provocări principale și politici necesare constată că problemele demografice au început să apară încă în anii 90 ai secolului trecut: „Pe parcursul a trei decenii după obținerea independenței, evoluția populației țării a cunoscut schimbări semnificative, preponderent cu caracter negativ, printre care scăderea natalității, emigrația în masă și menținerea nivelului înalt al mortalității au determinat o schimbare fără precedent a contextului demografic al țării, având implicații multiple asupra perspectivelor de dezvoltare socio-economică și a securității naționale”.

Autorii studiului mai relevă că scăderea numărului populației a înregistrat un ritm mai rapid încă de la sfârșitul anilor 90. „Începând cu anul 1998, descreșterea numărului populației înregistrează un ritm mai rapid în comparație cu perioada anterioară și se datorează creșterii numărului de emigranți, dar și unei mișcări naturale negative, unde numărul de decese prevala asupra numărului de nașteri”.

Protagonistul acestui articol a publicat un număr foarte mare de alte postări care conțin falsuri și manipulări, pe care nu le-am inclus în acest material. Multe dintre ele se aliniază propagandei Kremlinului.

Cine este Gheorghe Costandachi?

Cu mai mulți ani în urmă, el a fost expert economic la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În 2017 a anunțat crearea Centrului Social-Politic European, a cărui misiune era, potrivit lui Costandachi, „de a informa corect cetățenii asupra politicilor UE”. Și-a anunțat intenția de a candida la alegerile parlamentare din februarie 2019, însă nu a mai ajuns pe buletinele de vot. Situația s-a repetat câteva luni mai devreme, când a spus că vrea să candideze independent la funcția de primar al municipiului Chișinău, dar nu a ajuns să fie înregistrat. Tot în 2019, Costandachi și-a depus candidatura pentru funcția de secretar general al Ministerului Finanțelor, unde a indicat că este „doctor în economie”, „conferențiar universitar” și „cercetător științific”. 

 

Dana Ciobanu, Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API