Subiectul crizei electorale din Găgăuzia continuă să alimenteze narațiunile potrivit cărora autoritățile centrale „acționează în mod unilateral” pentru că ar avea intenția „să demonteze autonomia”. În realitate, Chișinăul şi Comratul negociază pentru a identifica o soluţie de compromis, „demontarea” statutului autonom nefiind pusă în discuţie. În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a dizolvat Comisia Electorală Centrală (CEC) din autonomie, după care a adoptat câteva hotărâri privind data alegerilor şi formarea altui CEC, acte care contraveneau legislaţiei R. Moldova.

Vom nota că criză electorală din autonomie a fost generată de imposibilitatea de a desfăşura alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei din cauza contradicţiilor între legislaţia regională şi cea naţională: hotărârile APG privind organizarea alegerilor au fost contestate în instanţa de judecată din motiv că au încălcat prevederile legislaţiei naţionale. În hotărârile respective, autoritatea electorală din Găgăuzia e denumită „Comisia Electorală Centrală”, deşi, potrivit Codului Electoral al RM, ar fi trebuit să se numească „Consiliul Electoral Central”.

„Conflictul avansează la etapa de demontare a autonomiei”

Începând cu 20 mai, unele resurse afiliate lui Ilan Șor și mai mulţi politicieni locali au reluat distribuirea de falsuri și manipulări la subiectul alegerilor în APG.

„Găgăuzia și Chișinăul: conflictul avansează la etapa de demontare deschisă a autonomiei?” (în original: „Гагаузия и Кишинёв: конфликт переходит в стадию открытого демонтажа автономии?”) – titrează  canalul de Telegram Gagauznews. Iar canalul de Telegram Канал5 anunță că deputații APG „au chemat comunitatea internaţională să ţină cont de importanţa respectării principiilor de supremaţie a legii şi au reamintit Chişinăului despre necesitatea de a purta un dialog constructiv, fără să acţioneze unilateral” (în original: „призвали международное сообщество обратить внимание на важность соблюдения принципов верховенства права и напомнили Кишинёву о необходимости вести конструктивный диалог, а не действовать в одностороннем порядке»).

Activistul Mihail Vlah, care este şi consilier al başcanului din Găgăuzia (desemnat în perioada când în funcţia de başcan a acces Evghenia Guţul), a scris pe Facebook că „sunt alarmante discuţiile potrivit cărora Găgăuzia trebuie să renunţe la o parte din atribuţiile sale din cauza presiunilor, ameninţărilor sau a eventualelor decizii ilegale ale regimului anticonstituţional care, cu asistenţa Bruxellesului, a uzurpat toată puterea la Chişinău” (în original: „тревожно слышать разговоры о том, что Гагаузия должна отказаться от части своих полномочий из-за давления, угроз или возможных незаконных решений неконституционного режима, который уже с помощью Брюсселя узурпировал всю власть в Кишинёве”). Vlah mai afirmă că „astăzi se fac tentative de a pune oamenii în faţa unei alegeri artificiale: ori acceptaţi şi cedaţi, ori Chişinăul va decide totul fără voi” (în original: „сегодня людей пытаются поставить перед искусственным выбором: либо соглашайтесь на уступки, либо Кишинёв всё решит без вас”).

Incursiune istorică: APG n-a armonizat legea locală cu noul Cod Electoral al RM

La 1 ianuarie 2023, în R. Moldova a intrat în vigoare noul Cod Electoral nr. 325/2022 care a înlocuit vechea lege din anul 1997. Noua lege stabilește sistemul organelor responsabile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, acesta incluzând şi „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”.

Potrivit legii, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei e parte integrantă a sistemului organelor electorale ale R. Moldova și exercită atribuțiile organului electoral central în cadrul alegerilor regionale în condițiile Codului Electoral și ale actelor normative locale. În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale, precum și al referendumurilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei exercită atribuțiile consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea.

Potrivit articolului 36 din Codul Electoral naţional, componenţa Consiliului Electoral Central se aprobă de APG.

Totodată, în Codul Electoral al Găgăuziei autoritatea respectivă este denumită „Comisia Electorală Centrală”.

Astfel, a apărut o contradicţie juridică între Codul Electoral naţional şi cel regional.

Autorităţile din Găgăuzia şi-au dizolvat CEC-ul care funcţiona ca organ permanent

Totodată, la 26 decembrie 2023, APG a adoptat legea prin care a operat modificări în Codul Electoral local, lipsind CEC-ul din Găgăuzia de statutul de organ permanent. Legea locală stipulează că Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia e creată pentru desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor.

La 13 martie 2024, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus la Curtea de Apel Comrat o cerere prin care a solicitat să fie recunoscută ilegalitatea acestor modificări ilegale având şi câştig de cauză. La 27 noiembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei, confirmând astfel că dizolvarea CEC-ului care funcţiona ca autoritate permanentă operată în anul 2023 a fost ilegală.

În loc să-și armonizeze legislația... APG aprobă hotărâri ilegale

Codul Electoral al R. Moldova a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2023, cu excepția prevederilor despre alegerile regionale, care au intrat în vigoare abia din 2024. Astfel, APG a avut la dispoziţie timp suficient pentru a-şi aduce actele normative în concordanță cu legislaţia naţională, însă acest lucru n-a fost făcut.

În loc să armonizeze legislaţia locală din Găgăuzia cu cea naţională, la 17 martie 2026 APG a aprobat, într-o ședință extraordinară, hotărârea prin care a stabilit data alegerilor în APG pentru 21 iunie 2026 şi hotărârea „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale”, adică despre formarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. În acest fel, APG a să formeze Comisia Electorală Centrală din regiune şi să-i confere atribuţii pentru desfăşurarea alegerilor, înţelegând din start că textul Codului Electoral naţional nu prevede o astfel de autoritate electorală, acolo legislatorul utilizând noţiunea de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Conducerea RM n-a „uzurpat” puterea şi nu acţionează „în mod unilateral” în chestiunile ce ţin Găgăuzia

În R. Moldova, preşedintele şi actuala legislatură a parlamentului se află la guvernare în urma unor alegeri validate, și nu prin „uzurparea puterii”, aşa cum declară Mihail Vlah. Mandatele acestora au fost validate de instanţele de judecată, astfel că naraţiunea privind „neconstituţionalitatea regimului” (în original: „неконституционности режима”) este falsă.

Nu corespund realităţii nici afirmaţiile porivit cărora autorităţile de la Chişinău ar acţiona „în mod unilateral” în chestiunile ce ţin de alegerile din Găgăuzia, după cum anunţă Канал5 cu referire la apelul deputaţilor Adunării Populare. APG s-a adresat într-adevăr către organismele internaţionale, exprimându-şi temerile în legătură cu „eventualele consecinţe juridice şi instituţionale ale deciziilor care ar putea afecta mecanismele de realizare a statutului juridic special al Găgăuziei” (în original: „возможными правовыми и институциональными последствиями решений, которые могут затронуть механизмы реализации особого правового статуса Гагаузии”).

Totuși, asta nu înseamnă că autoritățile de la Chişinău ar acţiona „în mod unilateral”. Ba chiar invers, autorităţile naţionale organizează consultări cu deputaţii din regiune pentru a rezolva problema. Astfel, la 11 mai, preşedinta Maia Sandu şi președintele parlamentului Igor Grosu au desfăşurat o reuniune cu grupul de lucru în componenţa căruia au intrat mai mulţi deputaţi ai APG. Evenimentul a fost anunțat atât pesite-ul Preşedinţiei, cât şi pe site-ul APG.

Comunicatul de presă al Adunării Populare anunţă că la întrunire au fost puse în discuţie neconcordonanţele şi contradicţiile de bază din legislaţia electorală a R. Moldova şi cea a UTA Găgăzia şi că în urma discuţiilor „părţile au reuşit să elaboreze nişte soluţii de compromis pentru chestiunile cheie”. Totodată, Preşedinţia informează că „grupul de lucru a discutat principiile de bază care vor sta la baza organizării scrutinului – transparența, egalitatea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului”.

A fost confirmată „responsabilitatea comună a tuturor părților implicate este să asigure condiții pentru un scrutin corect, în care locuitorii autonomiei să decidă liber viitorul acesteia”.

O nouă amplificare a narațiunii privind „demontarea autonomiei”

Narațiunea despre pretinsa dorință a partidului de guvernare de a „demonta autonomia” e răspândită activ în Găgăuzia în ultimii ani, deşi nu există dovezi în acest sens.

Unii politicieni din Găgăuzia şi resursele media controlate de aceștia au reluat subiectul când, la 9 martie 2026, ministrul Justiției Vladislav Cojuhari s-a adresat Curţii Constituţionale (CC), solicitând controlul constituţionalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului şi din Codul Electoral. În realitate, esenţa sesizării ţine de controlul prevederilor care permit APG să participe la desemnarea ori formarea unor autorităţi publice, inclusiv ale celor din domeniul electoral.

Totuşi, sesizarea respectivă nu înseamnă că ar fi vorba despre „demontarea” autonomiei găgăuze. Mai multe detalii la acest subiect găsiţi în materialul Cum au prezentat propagandiştii o dispută juridică ca „lichidare a autonomiei găgăuze” realizat de Stopfals.md.

 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API