„Legile nu vor mai fi publicate în Moldova în limba rusă. Prin această decizie, autorităţile de la Chişinău lezează drepturilor vorbitorilor de rusă şi pe cele ale locuitorilor din Găgăuzia”, comentează pe reţelele sociale şi canalele de Telegram unii locuitori ai Găgăuziei. În realitate, amendamentele, care nu au intrat încă în vigoare, prevăd că legile vor fi publicate în Monitorul Oficial doar în limba română, or platforma în cauză este una juridică, iar, odată traduse, legile nu au valoare juridică. Totuşi, versiunea rusă a legilor şi actelor va fi publicată în continuare pe site-ul Legis.md.

Amendamente anti-Găgăuzia?

Un nou proiect de lege în Moldova: actele nu vor mai fi traduse în limba rusă, titrează Gagauzportal (în prezent, publicația în cauză lipsește) și Gagauzia24.info. Potrivit acestor articole, Ministerul Justiţiei propune mai multe modificări la legislaţia naţională cu scopul de a elimina obligativitatea traducerii unor acte în limba rusă.

Canalul de Telegram Salut Молдова!, care are 5,7 mii de abonaţi, a publicat postarea „Legile în limba rusă nu vor mai apărea în Moldova” (în original: «Законы на русском языке в Молдове выпускаться больше не будут»), în care se relatează că decizia a fost luată de Guvernul Moldovei. Postarea respectivă a avut 3,5 mii de vizualizări.

Postarea publicată de Salut Молдова! a fost distribuită de Veaceslav Jukov, consilier din partea Partidului „Renaşterea” în cadrul Consiliului Municipal Bălţi, pe canalul său de Telegram, care are peste 5,5 mii de abonați.

Această postare a fost vizualizată de 1,9 mii de persoane.

Iar un utilizator al rețelei Facebook din Găgăuzia a publicat o captură de ecran cu denumirea articolului de pe Gagauzportal, după care, în comentariile la propria postare, a declarat că legea va ținti „anume Găgăuzia”.

După câteva comentarii făcute de alți utilizatori, autorul postării sugerează din nou că amendamentele la lege sunt împotriva locuitorilor din Găgăuzia.

În dezbateri s-a implicat și activistul găgăuz Ivan Cîlcik. El a spus că „inacțiunile criminale” ale politicienilor găgăuzi, care nu reacționează la această situație, se vor solda cu „nimicirea Găgăuziei”.

„Lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă”

Canalul de Telegram «Молдавский Vагон» a anunțat despre „lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă”.

„Există intenția de a exclude limba rusă din Monitorul Oficial și din proiectele legislative elaborate de Parlament. Un semn alarmant. Nu este primul și nici ultimul. Au de gând să facă în așa fel încât Monitorul Oficial să nu mai fie tradus în limba rusă. Toate documentele și inițiativele legislative vor fi elaborate doar în limba de stat. Guvernul consideră că este o tendință de participare la procesele democratice. În realitate, este încă o încălcare a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă”, se spune în postarea canalului în cauză, care o citează pe Marina Tauber, deputată în Parlament din partea Partidului „Șor”, recunoscut anticonstituțional.

Care este esența amendamentelor?

Ministerul Justiției împreună cu Cancelaria de Stat au elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative. Este propusă eliminarea normei care prevede că textele legilor elaborate pentru publicare în Monitorul Oficial urmează a fi însoțite de traducerea în limba rusă. La fel, este propusă sistarea ediţiei de limbă rusă a Monitorului Oficial.

Totuși, actele normative vor fi și în continuare traduse în rusă pentru portalul Registrului de stat al actelor juridice, www.legis.md.

„Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă domeniul tehnologiilor informaționale și se promovează utilizarea acestora, precum și numărul mic de abonați ai versiunii pe suport de hârtie în limba rusă a Monitorului Oficial (circa 260 de persoane), se propune publicarea traducerii actului normativ în limba rusă exclusiv în sistemul informațional „Registrul de stat al actelor juridice”, care este accesibil online, gratuit, la adresa www.legis.md”, se spune în nota informativă.

Posibilitatea de a evita discriminarea

În proiectul de lege se menționează că pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc mai multe minorități naționale, precum bulgari, romi, evrei, ruși, ucraineni, polonezi etc. Astfel, în opinia autorilor, pe de o parte este incorect de a favoriza o minoritate națională în raport cu altele (publicând actele normative în limba rusă și nu în limba ucraineană sau, poate, în limba bulgară), iar pe de altă parte nu este rațional de a obliga statul să traducă actele normative în limbile tuturor minorităților de pe teritoriul său.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „protecția și instituirea unei limbi de stat urmărește să răspundă nevoii identitare a majorității cetățenilor statului și urmărește stabilirea unei limbi care să asigure comunicarea dintre diferitele părți ale populației în toate domeniile vieții și pe întreg teritoriul statului”.

„Posibilitatea cetățenilor de a utiliza limba oficială în întreaga țară poate urmări, deopotrivă, evitarea unor discriminări a acestora în exercitarea drepturilor lor, în regiunile în care persoanele care aparțin minorităților etnice dețin o poziție majoritară.

Protecția și promovarea limbii oficiale a statului mai urmărește realizarea coeziunii sociale și integrarea minorităților etnice în viața publică și contribuie la evitarea situațiilor în care persoanele aparținând minorităților etnice sunt limitate în arii geografice precise, unde le este vorbită limba, fapt care îi poate împiedica să circule sau să se stabilească oriunde pe teritoriul statului lor”, se mai spune în nota informativă.

Astfel, potrivit opiniei autorilor proiectului, limbii ruse i-a fost conferit un statut privilegiat în raport cu alte limbi ale minorităților etnice în Republica Moldova, statut care nu decurge din Constituție.

Proiectul stabilește că traducerea în limba rusă a actului normativ va fi publicată până la intrarea în vigoare a actului normativ. Conform regulii generale stabilite de lege, actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial. În acest mod se va asigura accesul minorităților naționale la textele traduse ale actelor normative nu mai târziu de data intrării în vigoare a acestora.

Confuzia dată a fost sesizată de mai mulți petiționari, care s-au adresat atât Ministerului Justiției, cât și Agenției Resurse Informaționale Juridice în vederea clarificării „statutului” codurilor în sistemul normativ național”, se mai spune în nota informativă.

Astfel, ţinând cont de cele menționate mai sus, niciun compartiment al proiectului de lege nu ţinteşte expres locuitorii din Găgăuzia şi, în niciun caz, nu are drept scop lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă.

În plus, autorităţile se bazează pe poziţia Curţii Constituţionale (CC) care, în 2018, a anulat Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti din 1989 care conferea limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. În anul 2020, la iniţiativa socialiştilor, Parlamentul a adoptat noua Lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, însă în anul 2021, CC, examinând constituţionalitatea acesteia, a recunoscut şi legea în cauză drept neconstituţională.

Vom nota că amendamentele propuse nu au intrat deocamdată în vigoare, aşa cum scrie Veaceslav Jukov, dar au fost transmise Parlamentului spre examinare.

Monitorul Oficial este o publicaţie oficială a statului, care înlesneşte cunoaşterea exactă şi rapidă a actelor oficiale. Legile în Republica Moldova intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor.

 

Elena Celak,

Stopfals.md