Portalul care te protejează
de falsuri

FALS: Criza alimentară globală este o consecință a sancțiunilor masive ale Vestului împotriva Rusiei

13 iunie 2023 1023
Articole
Colaj

Unele site-uri cu politică editorială pro-Kremlin din Republica Moldova promovează mesajul propagandistic că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina este responsabilă de criza globală de alimente. Este o dezinformare. De fapt, rapoartele anuale privind crizele alimentare, întocmite de Rețeaua Globală Împotriva Crizelor Alimentare, arată că nivelul de insecuritate alimentară a început să scadă constant în ultimii ani, din perioada când încă nu începuse războiul, iar Federația Rusă nu se afla sub „sancțiuni masive”.

„Criza alimentară globală este o consecință a sancțiunilor masive ale Vestului împotriva Rusiei. Sancțiunile au perturbat legăturile logistico-alimentare și pe cele comercial-economice ale Rusiei cu investitorii străini” (în original: “Глобальный продовольственный кризис стал следствием массированных санкций Запада в отношении России. Они нарушили продовольственно-логистические и торгово-экономические связи этой страны с иностранными инвесторами”) - se afirmă într-un articol de opinie publicat de site-urile Enews.md și Noi.md și distribuit pe paginile din rețeaua Facebook.

În articol se acreditează ideea că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina este responsabilă de criza globală de alimente. Asta corespunde cu narațiunea de dezinformare că sancțiunile împotriva Rusiei sunt ineficiente în stoparea războiului împotriva Ucrainei și dăunează nu atât Rusiei, cât altor state.

Cifrele combat propaganda

Rapoartele anuale privind crizele alimentare, întocmite de Rețeaua Globală Împotriva Crizelor Alimentare (Global Network Against Food Crises) și publicate de Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (United Nations Office for the Coordinating Hummanitarian Affaires), combat aceste afirmații. Astfel, nivelul de insecuritate alimentară scade constant în ultimii ani, din perioada când încă nu începuse războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În raportul publicat în anul 2020 se constata că 135 de milioane de oameni din 50 de state și teritorii analizate au fost considerați ca aflându-se în situație de criză alimentară, inclusiv severă. Principalii factori care au generat și menținut criza alimentară au fost conflictele armate, schimbările climatice care au generat secetă extremă și șocurile economice.

În raportul pentru anul 2021 numărul persoanelor aflate în situație de criză alimentară a crescut cu 20 de milioane și a constituit, potrivit raportului, 155 de milioane de oameni din 55 de state și teritorii analizate. Factorii generatori au rămas aceiași, factorul șocurilor economice fiind alimentat, în multe state, de pandemia COVID-19.

În raportul publicat în mai 2022, la 3 luni de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, 193 de milioane de oameni din 53 de state și teritorii analizate erau considerați în situație de insecuritate alimentară acută. Totodată, autorii raportului menționează că această creștere „trebuie interpretată cu atenție, în condițiile în care poate fi atribuită atât unei înrăutățiri a situației de insecuritate alimentară acută, cât și unei creșteri substanțiale, cu 22 la sută, a populației analizate între 2020 și 2021”. Oricum, notează ei, proporția populației în situații de criză a crescut din 2020. În raport se menționează mai mulți factori generatori, cel mai puternic fiind conflictele armate, apoi șocurile economice determinate puternic de pandemia COVID-19 și vremea extremă.

În raportul publicat recent, în anul 2023, se arată că 258 de milioane de oameni în 58 de state și teritorii se aflau în situație de criză alimentară acută. Cauzele au rămas aceleași ca și în rapoartele precedente, însă un capitol separat este dedicat impactului pe care îl are războiul din Ucraina asupra crizelor alimentare. „Când a început războiul în februarie 2022 – după opt ani de conflict în zonele de est ale țării – economia globală încă se recupera de pe urma efectelor pandemiei de COVID-19 și țările cu venituri mici și medii aveau o capacitate limitată de a face față unui alt șoc din cauza datoriilor în creștere, a inflației ridicate, a creșterii economice lente și condițiilor financiare mai dure. Aceste provocări macroeconomice s-au intensificat odată cu începerea războiului şi a pus în pericol hrana şi securitatea nutrițională a milioane de oameni dincolo de granițele Ucrainei”, se spune în raport. „Federația Rusă și Ucraina au fost furnizori importanți de mărfuri agricole, exportând aproximativ un sfert din grâul și orzul din lume și mai mult de două treimi din uleiul de floarea soarelui în 2021. Războiul, închiderea ulterioară a porturilor ucrainene de la Marea Neagră și aprofundarea politicilor comerciale protecţioniste a condus la o bruscă contracție a ofertei globale de bunuri de bază, făcând ca prețurile alimentelor să crească peste nivelul lor de dinainte de război”, se mai notează în raport. Sancțiunile aplicate împotriva Rusiei sunt menționate ca factor indirect, care au influențat prețurile fertilizanților: „Deși sancțiunile nu au vizat alimentele și fertilizanții, embargoul total sau parțial la resursele energetoce rusești și creșterea prețurilor la transport și asigurări au contribuit la creșterea prețurilor fertilizanților, în special ale celor bazate pe azot, în producerea cărora gazul natural este un element cheie. Drept răspuns, Federația Rusă a impus o serie de restricții de export la alimente și fertilizanți, inclusiv la azot și fertilizanți cu azot, ceea ce a complicat ulterior situația”. 

În niciunul dintre rapoartele citate mai sus, sancțiunile aplicate Rusiei de către Uniunea Europeană, SUA și state care s-au alăturat seturilor de sancțiuni nu sunt menționate nici pe departe ca factor declanșator sau cel puțin relevant în aprofundarea crizelor de securitate alimentară în lume.

Euvsdisinfo.eu: „Rusia încearcă să sufoce economia ucraineană cu atacuri rusești și blocarea anumitor porturi...”

Dimpotrivă, anume agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, care a făcut să fie blocate porturile de la Marea Neagră, și oprirea timp de câteva luni a exporturilor de grâu din Ucraina a avut un impact asupra creșterii nivelului de insecuritate alimentară în lume. „Înainte de război, aproximativ 90% din exporturile agricole ale Ucrainei erau transportate pe mare. Blocarea porturilor de la Marea Neagră de către armata rusă timp de cinci luni a adus, practic, exporturile într-un impas”, se spune într-un comunicat al Consiliului European, actualizat în mai 2023. Această situație a făcut ca în 2022 UE să asigure „coridoare de solidaritate terestre” pentru cerealele din Ucraina, iar ulterior Federația Rusă a acceptat să asigure și coridoare maritime, după intervenția ONU. În prezent, este în vigoare o nouă prelungire a valabilității acestui coridor prin Marea Neagră pentru cerealele ucrainene, valabil până la mijlocul lunii iulie 2023.

Narativul precum că Ucraina și aliații săi occidentali alimentează o criză alimentară globală este răspândit cu regularitate de către surse cu politică editorială pro-Kremlin, fără a menționa că, de fapt, agresiunea Rusiei în țara vecină a aprofundat criza alimentară. Potrivit portalului Euvsdisinfo.eu, sursele pro-Kremlin nu menționează că în realitate, „Rusia încearcă să sufoce economia ucraineană, inclusiv exportul de alimente prin Marea Neagră, cu atacuri rusești și blocarea anumitor porturi, infrastructură agricolă, terenuri agricole și mașini. Războiul Rusiei deformează fluxurile normale de afaceri și încearcă să creeze blocaje între state”.

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

 

13 iunie 2023 1023

Relevant

Comments 0