Proaspătul deputat socialist Nicolae Pascaru a declarat recent la un post de televiziune că opoziția față de creditul din Federația Rusă a fost alimentată de Occident. Politicianul spune că Occcidentul încearcă să „împingă” Republica Moldova să ia un nou împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI) care ar impune țării noastre condiții mult mai dure, inclusiv sociale. Declarațiile lui Pascaru sunt speculative. În realitate, potrivit hotărârii Curții Constituționale, creditul rusesc a fost anulat deoarece a fost negociat incorect și conținea norme interpretabile, care puteau afecta interesele Republicii Moldova. În același timp, FMI a oferit R. Moldova două credite la condiții financiare mai bune decât cel rusesc, fără condiționalități suplimentare, fapt confirmat chiar de ministrul Finanțelor, care a adăugat că Guvernul dorește un nou program cu Fondul Monetar Internațional.

 Moldova, „miza” luptelor geopolitice Rusia-China-SUA

La 15 mai 2020, Nicolae Pascaru a declarat la postul public de televiziune din Găgăuzia, GRT, că anularea creditului rusesc ar fi un răspuns al luptelor geopolitice, iar Occidentul ar fi făcut presiuni ca acordul să fie blocat. Scopul ar fi ca Republica Moldova să se împrumute de la FMI care ar impune condiții mai dure. „Este o consecință a luptei geopolitice dintre SUA, China și Rusia. Acel credit rusesc, care a stârnit atâta zarvă, este o comandă a Occidentului de a opri orice ajutor din partea Rusiei ca peste o săptămână – două să propună FMI ajutoare, dar cu alte condiții. Rușii, acordând cele 200 de milioane de euro, nu au cerut să fie închise școli, grădinițe, să fie majorate tarife. Dar FMI spune – închideți atâtea școli, spitale. Ce spune opoziția (despre creditul rusesc – nota red.), cred că sunt doar motive. Cred că numaidecât Occidentul a pus mâna (a influențat – n.r.)”, a declarat Nicolae Pascaru.

Colaj

Reamintim că la 26 mai 2020, Curtea Constituțională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale (CEC), a validat mandatul de deputat PSRM al lui Nicolae Pascaru, după ce fostul deputat socialist, Oleg Teterea, și-a depus mandatul.

Curtea Constituțională: creditul rusesc, contrar intereselor R. Moldova

Parlamentul a ratificat atât creditul în valoare de 200 de milioane de euro din partea Rusiei, cât și cele două credite cu FMI, în valoare totală de aproximativ 235 de milioane de dolari la aceeași ședință, din 23 aprilie 2020. Creditul rusesc a provocat însă multe dezbateri în plenul Legislativului, fiind dur criticat de opoziție, care a exprimat un șir de îngrijorări în privința faptul că ar conține prevederi în detrimentul Republicii Moldova. Trei deputați au contestat acordul de împrumut la Curtea Constituțională care la 7 mai curent l-a declarat neconstituțional. Curtea a stabilit că au existat încălcări la procedura de negociere și încheiere a Acordului, dar a confirmat și îngrijorările în privința unor prevederi ale acestuia. „Curtea reține că prevederile articolului 7 punctul 2 din Acord nu sunt clare și previzibile, generează incertitudine juridică și sunt contrare intereselor naționale ale Republicii Moldova în domeniul activității economice, garantate de articolele 1 alin. (3), 9, 126 alin. (2) lit. b) și c) și 129 din Constituție”, se menționează în hotărârea Curții Constituționale.

Acordurile cu FMI, mai convenabile economic decât creditul rusesc

Acordul cu Federația Rusă, avizat de Guvern și ratificat de majoritatea parlamentară, prevedea acordarea unui împrumut de 200 de milioane de euro, la dobânda de 2% anual și deja în martie anul viitor R. Moldova urma să înceapă a returna banii.

Cele două împrumuturi, pe care FMI le acordă Republicii Moldova în contextul crizei provocate de pandemia COVID-19, sunt oferite la condiții financiare mai bune. Un împrumut în valoare de peste 78 de milioane de dolari a fost acordat pe un termen de zece ani, fără dobândă și cu o perioadă de grație de 5,5 ani. Celălalt credit, de peste 150 de milioane de dolari, este acordat pentru 5 ani, cu o perioadă de grație de peste 3 ani, la dobânda de aproximativ 1,5%.

Expertul economic Veaceslav Ioniță menționează că împrumuturile acordate de FMI și cel negociat de autorități cu Rusia sunt tipuri de acorduri diferite, care nu pot fi comparate între ele. Totodată, el spune că FMI pentru prima dată în istorie a oferit împrumuturi în condiții atât de avantajoase: „Este un credit fără precedent, oferit de FMI pentru peste o sută de țări”. În privința creditului negociat cu Rusia, expertul susține că acesta avea o rată a dobânzii relativ avantajoasă. „Cea mai mare problemă ține de procedura cum a fost negociat acest credit și a doua problemă este legată de acel articol 7.2 – creșteri de datorii private. Cât privește condițiile, este o chestiune de oportunitate politică”, afirmă Veaceslav Ioniță.

În ce privește condițiile suplimentare pe care le-ar impune FMI la acordarea creditelor, ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuța a declarat la ședința Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe din 22 aprilie curent, că Guvernul este cel care a solicitat acordarea acestor împrumuturi, iar în solicitarea respectivă și-a asumat anumite angajamente precum menținerea echilibrului bugetar și coordonarea cu FMI a indicatorilor macrobugetari. „În scrisoarea prin care s-a solicitat acordarea acestui împrumut, sunt relevate situațiile cu care se confruntă R. Moldova, și, totodată, R. Moldova a menționat că va continua calea de echilibru bugetar și de coordonare cu Fondul a indicatorilor macrobugetari”.

În plus, Pușcuța a arătat că este în interesul guvernului să solicite un nou program cu FMI. „Acordarea acestui împrumut și relațiile corecte cu FMI ne deschid ușa pentru a semna un nou acord cu FMI referitor la un nou program de colaborare pentru următorii 3-4 ani”.

Pascaru: Occidentul încearcă să-l blocheze pe Dodon

În cadrul aceleași emisiuni de la GRT, Nicolae Pascaru a mai declarat că UE ar fi stopat asistența pentru R. Moldova, tot o acțiune împotriva președintelui Igor Dodon. „Prin retragerea ajutorului european, ei încearcă să-l blocheze pe Dodon”, a declarat Pascaru, explicând această atitudine a UE prin faptul că președintele Dodon încearcă să mențină o politică externă echilibrată.

Amintim că Guvernul a negociat acordarea asistenței macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro la începutul anului 2017, când Igor Dodon deja era președinte. Însă acordarea asistenței a fost suspendată din cauză că fosta guvernare PDM nu a îndeplinit toate condițiile. În noiembrie 2019, în timpul Guvernului Maiei Sandu, UE a debursat prima tranșă, recunoscând reformele înregistrate, iar în acea perioadă tot Igor Dodon era președinte.

Între timp, UE a anunțat că va acorda R. Moldova asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro în contextul pandemiei de COVID-19, dar și 87 de milioane de euro pentru necesități imediate și pe termen scurt din proiecte deja existente, dar care pot fi adaptate necesităților legate de combaterea răspândirii COVID-19, cum ar fi producerea seturilor de protecție - mănuși și măști pentru persoanele vulnerabile și personalul medical. Asistența europeană de 100 de milioane de euro va fi alocată în două tranșe: prima va fi debursată necondiționat, după semnarea memorandumului, iar pentru tranșa a doua R. Moldova va trebuie să realizeze unele reforme, a anunțat șeful Delegației UE, Peter Michalko. „Memorandumul va fi negociat foarte repede. Prima tranșă va veni imediat, iar a doua probabil până la sfârșitul anului, sau la începutul anului viitor. Asistența de 87 de milioane pentru proiecte, precum și prima tranșă din această asistență macrofinanciară vin fără condiții. Anumite condiții, legate de reforme, vor fi pentru a doua tranșă. Este vorba de reforme pe care Moldova oricum va trebui să le facă”, a declarat Peter Michalko la EU Debates Cafe din 14 mai.

Cornel Ciobanu,

Stopfals.md