Portalul care te protejează de falsuri

FALS: „Legea securității informaționale” anulează tot ce e rusesc

28 iunie 2022 1049
Articole
Sursa: Colaj

Surse media cu politică editorială pro-Kremlin speculează pe seama promulgării de către șefa statului a modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale, cunoscute cu denumirea de „Lege a securității informaționale”. Câteva site-uri de la noi au publicat știri în care l-au citat pe ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, care a declarat săptămâna trecută că Moldova încearcă să anuleze tot ce e rusesc. De fapt este o dezinformare, or, legea nu este împotriva Rusiei. Atât Lavrov, cât și sursele media pro-Kremlin inoculează falsul despre pretinsa rusofobie, promovat intens de unii oficiali ruși.

„Spre regret, Moldova încearcă acum să anuleze, la fel ca în Ucraina, tot ce e rusesc. Președinta a ratificat Legea care prevede că de acum înainte în Moldova nu va ajunge nici o știre din Rusia. Asta e trist”, este declarația ministrului de Externe al Federației Ruse Serghei Lavrov, transmisă de Agenția TASS și preluată integral de mai multe portaluri din Chișinău (Kp.mdNoi.md, Newsmd.md și altele). Redacțiile din Moldova care l-au citat pe Lavrov au inserat doar declarația oficialului rus, fără să detalieze modificările legislative și scopul adoptării acestora.

Ministrul rus se referă la Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, votată de Parlament în lectură finală la 2 iunie 2022 și promulgată de președinta Maia Sandu. Această lege nu anulează tot ce e rusesc, așa cum a afirmat Lavrov, ci modifică unele prevederi și completează Codul serviciilor media audiovizuale pentru a proteja consumatorii de informații de dezinformare. Astfel, legea definește noțiunea de „dezinformare” ca „răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului”, iar posturilor de radio și televiziune li se interzice să retransmită programe informative și informativ-analitice din alte țări decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă a semnat, dar nu a ratificat această convenție internațională.

Reamintim că o modificare legislativă similară a fost aprobată de Parlament și în anul 2017, însă în decembrie 2020 majoritatea parlamentară dominată de socialiști a anulat acele modificări, iar programele informative și analitice rusești au avut din nou acces în spațiul mediatic moldovenesc. La 2 martie 2022, în contextul războiului din Ucraina, Comisia pentru Situații Excepționale a revenit la această interdicție și a obligat posturile de radio și TV să „suspende difuzarea și retransmiterea tuturor programelor care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră”. După ce „Legea securității informaționale” votată la 2 iunie a intrat în vigoare, interdicția va rămâne în vigoare și după expirarea stării de urgență.

Legea interzice dezinformarea, dar nu anulează cultura rusă

 „Legea este îndreptată strict împotriva propagandei militariste agresive pentru a proteja spațiul audiovizual național și de a asigura securitatea informațională a cetățenilor. Astfel, nu pot fi difuzate programele audiovizuale care, indiferent de proveniența lor, justifică războaiele de agresiune, neagă crimele de război și crimele împotriva umanității sau incită la ură”, a explicat pentru portalul Stopfals.md una dintre autoarele legii, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. „Pretinsa apărare a drepturilor etnicilor ruși este de multe ori reluată în discursul oficial al Federației Ruse în raport cu fostele republici sovietice. Ministrul Lavrov nu este primul demnitar rus care încearcă să substituie statul și guvernul rus prin tot ceea ce înseamnă poporul, etnia și cultura rusă”, susține deputata.

Cu o reacție a venit și președinta Maia Sandu, care a declarat în cadrul unui briefing de presă că menirea acestei legi este să combată dezinformarea: „Facem acest lucru și îl vom face în continuare ca să asigurăm un spațiu informațional obiectiv pentru ca cetățenii noștri să poată să analizeze lucrurile pornite de la informații obiective, și nu de la propagandă și surse false”.

Pretinsa rusofobie, narativul preferat al Kremlinului

„Lavrov spune minciuni. Vorbitorii de rusă nu sunt nicicum discriminați și sunt perfect integrați în societatea Republicii Moldova. La fel cum și cultura rusa își are loc în Moldova. Declarația este parte din propaganda agresivă a Kremlinului”, afirmă Valeriu Pașa, președintele organizației „Watch Dog” care se ocupă de monitorizarea dezinformării și a proceselor de politică externă.

Anterior, la 16 martie 2022, Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a lansat pe Facebook un apel către cetățenii ruși, îndemnându-i să sesizeze Ambasada dacă sunt discriminați pe bază de etnie, limbă, cultură și religie. Îndemnul a fost calificat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chișinău, Daniel Vodă, drept unul „care nu contribuie la atmosfera de calm din societatea noastră”. El a precizat că în Republica Moldova nu există discriminare, mai ales pe criterii de apartenență etnice.

Mesajul pretinsei rusofobii este permanent invocat de surse pro-Kremlin, fie că e vorba de politicieni, foști politicieni sau mijloace media. Acest narativ a fost imputat și la începutul invaziei armatei ruse în Ucraina, când președintele rus Vladimir Putin a declarat că prin așa-zisele acțiuni de „demilitarizare” și „denazificare” sunt apărați vorbitorii de limba rusă care ar fi discriminați.

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

 

  • Ultimele date disponibile publicate de Biroul Național de Statistică arată că în învățământul primar și secundar general din Republica Moldova, la începutul anului de studii 2020/2021, 80,6% in elevi studiau în limba română, 19,2% – în limbă rusă și 0,2% în alte limbi (ucraineană, engleză și bulgară). Asta în condițiile în care la ultimul recensământ (2014), 4,1% din populație s-au declarat ruși de etnie (pe locul trei după ucraineni și găgăuzi), iar 14,5% declarau că vorbesc de obicei limba rusă.
  • Printr-un comunicat din 17 martie 2022, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității anunță că „în ultimele luni nu s-a atestat invocarea mai frecventă a discriminării pe criterii de cetățenie/naționalitate, origine etnică sau limba vorbită”.

 

 

 

28 iunie 2022 1049

Relevant

Comments 0