„Cum Maia Sandu a participat la furtul miliardului”, este titlul unui articol publicat pe 11 noiembrie, de site-ul Today.md, cunoscut ca sursă mediatică care a promovat PDM și pe Vladimir Plahotniuc până în iunie 2019, iar acum promovează PSRM și pe Igor Dodon. În text se face trimitere la declarațiile pe care le-a făcut candidatul Igor Dodon în emisiunea „Alegeri Prezidenţiale 2020”, difuzată la 11 noiembrie 2020 la postul public Radio Moldova. Articole similare au publicat și alte instituții media controlate de PSRM – Primul.md, A-tv.md, Evenimentul.md și altele. Declarațiile lui Igor Dodon sunt false și speculative.

Astfel, în articolele publicate de presa pro-PSRM se spune, cu trimitere la Igor Dodon: „Trebuie să începem de la cum s-a produs acest furt și vreau să menționez doar patru pași, votați toți de Maia Sandu. Primul – pe 19 iunie 2013, s-a micșorat cota statului în BNM de la 56 la 33, la ședința Guvernului Maia Sandu a votat pro. Al doilea – pe 25 septembrie 2014, s-a modificat legislația pentru a face posibil furtul miliardului, Maia Sandu a votat pro. Pe 13 noiembrie 2014, s-a dat garanții la 9,5 miliarde de lei, Maia Sandu a votat pro. Pe 27 martie 2015, încă 5,3 miliarde de lei suplimentar, Maia Sandu a votat pro. Iată de unde de unde s-au luat 13 miliarde de lei, furtul miliardului”, a declarat candidatul”.

Portalul Stopfals.md a dezmințit afirmațiile speculative și falsurile transmise de Igor Dodon, prezentând documente și date care îl contrazic pe candidatul susținut de PSRM.

AFIRMAȚIA 1: „Pe 19 iunie 2013, s-a micșorat cota statului în BNM de la 56 la 33, la ședința Guvernului Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: FALS!

Nici pe 19.06.2013, nici în altă zi în ședințe de guvern nu a fost discutată niciodată micșorarea cotei statului în BNM de la 56 la 33. Respectiv, M. Sandu nu avea cum să participe și să voteze într-o ședință care nu a avut loc pe tema cotei statului de 56%. De altfel, Igor Dodon a confundat Banca Națională cu Banca de Economii, între acestea fiind o mare diferență. În realitate, la 18.06.2013, în Parlament a fost înregistrat și aprobat raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului deținut la „Banca de Economii” SA și a situației în domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova, prezentat de deputatul comunist Oleg Reidman. Parlamentul a aprobat o hotărâre în care erau 3 opțiuni de „rezolvare” a situației de la BEM, una dintre care era micșorarea cotei statului în BEM. Deputatul de atunci Igor Dodon a votat pentru acea hotărâre a Parlamentului.

AFIRMAȚIA 2: „Pe 25 septembrie 2014, s-a modificat legislația pentru a face posibil furtul miliardului, Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: SPECULAȚIE!

Hotărârea de modificare a legislației din septembrie 2014 a fost a guvernului condus de Iurie Leancă, din care făcea parte și Maia Sandu, prin asumare de răspundere, ca o continuare a lanțului de modificări a legilor financiar-bancare în mai-iulie 2014, votate în Parlament, inclusiv cu votul lui Igor Dodon. (Legea 89 din 29.05.14,  Legea Nr. 108 din 19-06-2014, Legea 180 din 25-07-2014)

AFIRMAȚIA 3: „Pe 13 noiembrie 2014, s-a dat garanții la 9,5 miliarde de lei, Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: FALS!

Ședința secretă a guvernului a avut loc nu pe 13.11.2014 (e doar data HG), ci pe 07.11.2014. La ședința respectivă din 07.11 M. Sandu NU a participat. Deci, nu avea cum să voteze în niciun fel.

AFIRMAȚIA 4: „Pe 27 martie 2015, încă 5,3 miliarde de lei suplimentar, Maia Sandu a votat pro”.

VERIFICAT: SPECULAȚIE!

Conform stenogramei ședinței, desecretizată la solicitarea Maiei Sandu, se vede clar că o singură persoană, anume M. Sandu, a cerut explicații pe situația discutată și asigurări că banii alocați sunt pentru deponenții din băncile fraudate.

AFIRMAȚIA 5: „Iată de unde s-au luat 13 miliarde de lei, furtul miliardului”.

VERIFICAT: SPECULAȚIE!

Furtul miliardului nu este doar suma restantă din creditele de urgentă, acordate cu garanția guvernului. Furtul miliardului sunt alte zeci de miliarde de lei, inclusiv 11,2 miliarde ca dobânzi de achitat la cele 13,3 miliarde lei, urmare a convertirii garanțiilor în datorie de stat internă până în 2041; deocamdată nu a fost stabilită o sumă exactă a furtului, conform declarațiilor conducerii Procuraturii Generale (PC).

AFIRMAȚIA 6: „După ce am numit Guvernul Chicu și un nou Procuror General, la moment, sunt următoarele rezultate: au fost întorși 2,5 miliarde de lei și sechestrare active în valoare de 3,7 miliarde de lei. Total 6,4 miliarde de lei acum sunt banii întorși din 13 miliarde furate. Practic jumătate noi am găsit sursele să întoarcem banii înapoi”.

VERIFICAT: FALS!

De fapt, din frauda bancară nu a fost recuperat nici un leu, fapt confirmat public de reprezentanți ai Procuraturii, Băncii Naționale, Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI/CNA), precum și de premierul Chicu. Au fost puse sechestre pe mai multe bunuri ale lui Vladimir Plahotniuc și alți organizatori și beneficiari ai furtului miliardului, însă în unele cazuri aceste sechestre au fost eliminate prin decizii judecătorești, iar activele și-au schimbat proprietarii. Atenție: sechestrele nici pe departe nu înseamnă banii recuperați. Astfel, speculațiile despre „întoarcerea” banilor sunt populiste și nu au, cel puțin deocamdată, nicio acoperire factuală.

AFIRMAȚIA 7: „În premieră, în acești 5 ani de când s-a furat miliardul cu ajutorul Maiei Sandu, am sechestrat active de câteva sute de milioane nu doar din țară, dar și din afară”.

 VERIFICAT: SPECULAȚIE!

Nu există nicio confirmare oficială la Procuratura Generală sau ARBI despre sechestre aplicate peste hotarele R. Moldova de organele competente.

Lilia Zaharia

Stopfals.md