La începutul lunii aprilie, mai multe portaluri din R. Moldova și România au publicat articole în care anunțau că doi cercetători germani ar fi descoperit că „măștile de protecție sunt deșeuri periculoase” și un „cocktail otrăvitor”, care provoacă senzații de arsură la nivelul ochilor, nasului și gâtului, tuse, dar și stări de vomă. Informația a fost preluată de pe site-ul unei reviste de mediu din Marea Britanie. Portalul Stopfals.md a verificat informația și a constatat că nu există niciun studiu care să confirme ipotezele din articol. Responsabilii Agenției Naționale de Sănătate Publică din R. Moldova contrazic concluziile din articol, precizând că măștile nu conțin substanțe chimice periculoase, iar materialul textil trece mai multe teste de laborator până la fabricarea măștii.  

Pe 4 aprilie, Sputnik.md a publicat articolul „Cercetători din Germania au descoperit substanţe chimice periculoase în măşti”, ca sursă fiind indicat site-ul „Ecotextile News”, o revistă de mediu din Marea Britanie. Acest site face referire la declarațiile a doi cercetători care ar fi făcut teste și „au dezvăluit că nu toate măștile de protecţie utilizate de publicul larg îndeplinesc standardele de siguranţă”. Autorul articolului îl citează pe Michael Braungart, prezentat ca șeful al unui institut de mediu din Hamburg, Germania: „Ceea ce respirăm pe gură și nas sunt de fapt deșeuri periculoase. Una peste alta, avem un cocktail chimic în fața nasului și gurii care nu a fost niciodată testat nici pentru toxicitate, nici pentru orice efecte pe termen lung asupra sănătății. Am găsit formaldehidă și chiar anilină și am observat că se aplică parfumuri artificiale necunoscute pentru a acoperi orice miros neplăcut de substanță chimică din mască”. Braungart este și co-fondator al Institutului de inovare a produselor Cradle to Cradle.

Cea de-a două sursă citată de revista de mediu este Dieter Sedlak, prezentat ca director general și co-fondator al Companiei internaționale „Modern Testing Services” din Augsburg, Germania (firmă care se ocupă de verificarea calității diferitor produse). Potrivit sursei, „acesta a găsit alte substanțe chimice prin propria sa metodă de testare: pe lângă formaldehidă, a descoperit urme de fluorocarburi periculoase (substanță care conține atomi de carbon și flor). El ar fi declarat că „se pare că substanța a fost aplicată în mod deliberat ca un agent de respingere a fluidelor - ar funcționa pentru a respinge virusul într-un format de picături de aerosoli, dar fluorocarbura pe față, pe nas, pe mucus sau pe ochi nu este bună”.  Articolul a fost preluat și distribuit masiv și de alte site-uri, inclusiv Unica.md, Ziarulromanesc.de, Activenews.ro, Evz.ro etc.

Ce lipsește în articolul „Ecotextile News” și de unde vin citatele?

Redacția de verificare a faptelor a Agenției Franceze de Presă (Agence France-Presse/AFP), filiala din Germania, a verificat afirmațiile lui Michael Braungart încă în luna martie.  Jurnaliștii au constatat că în articol lipsesc date exacte despre studiul pe care îl menționează cei doi cercetători. Faktencheck.afp.com scrie că „recent Michael Braungart a fondat un start-up cu studenții de la Universitatea Leuphana care dorește să producă măști ecologice și fără poluanți”. El a confirmat că a făcut declarațiile într-o discuție în timpul conferinței de presă pentru prezentarea start-up-ului său de pe 3 februarie curent, când a spus că măștile ar fi „deșeuri periculoase medicale” și trebuie eliminate ca atare, ca să nu ajungă în deșeurile menajere și oceane”. Fiind contactat la telefon, Braungart a vorbit despre măști ca un „cocktail chimic” și a avertizat asupra pericolelor sale, însă nu a putut să prezinte un studiu, așa cum este descris în articol. Michael  Braungart a declarat: „Noi ne-am uitat la 30 de măști. Eșantionarea nu este științifică. Ni s-au trimis măști care au miros chimic. Nu putem spune dacă este o problemă generală”, reiterând afirmația din articol că poluanții din măști nu sunt examinați în mod adecvat. Braungart nu a oferit niciun rezultat al testului sau dovezi despre presupuse studii care să susțină aceste afirmații, atunci când a fost întrebat, scrie AFP.

Măștile medicale comercializate în Germania conțin simbolul CE, care este o marcare obligatorie a produselor din cadrul Spațiului Economic European și confirmă siguranța și sănătatea consumatorului, dar și a mediului.

Anatolie Melnic, directorul unei companii producătoare de ambalaje, huse și pungi ecologice, care la începutul pandemiei a confecționat măști de protecție, susține că probabilitatea ca măștile să fie toxice este minusculă. „Măștile nu sunt lipite, ci sudate termic. Afirmația că polipropilena, adică nețesutul utilizat pentru mască, ar conține ceva toxic este  absurdă. Acolo este o tehnologie complexă și nu are cum să ajungă materie primă necalitativă. Masca chirurgicală sau medicală este confecționată din trei straturi. Dacă la confecționare se folosește un nețesut de calitate bună, medicinal, fără mirosuri, fără careva adaosuri de cretă, nu are cum să conțină substanțe chimice toxice. Dacă este nețesut cu destinație medicinală, el nu provoacă alergie. Totul depinde de producătorul de nețesut, dacă materialele sunt avizate sanitar”, a concluzionat Anatolie Melnic.

Notă: materialul nețesut este un produs poros care conține unul sau mai multe straturi de fibre.

ANSP avizează calitatea măștilor de protecție în Moldova

Începând cu anul 2020, entitatea publică din Republica Moldova care verifică și avizează calitatea măștilor este Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP). Ștefan Constantinovici, șeful secției Expertiză Sanitară din cadrul ANSP, a declarat pentru portalul Stopfals.md că înainte de a ajunge pe piața autohtonă, atât materialul din care sunt confecționate măștile, cât și măștile deja fabricate trec printr-un control riguros. „Materialele pentru confecționarea măștilor trebuie să fie certificate: cu datele producătorului, informații despre conținutul și migrația elementelor toxice, proprietăți alergice și iritare. La etapa de depunere a cererii, producătorul depune certificatele la materia primă și mostrele de produse care sunt testate în funcție de materialul care stă la baza producerii produsului final”, afirmă specialistul în expertiză sanitară.

Nu mototoliți masca de protecție în buzunar!

Șeful secției Expertiză Sanitară din cadrul ANSP afirmă că, în cazul măștilor medicale produse din material sintetic, acestea ar putea conține substanțe chimice precum anilina sau formaldehida doar dacă nu sunt respecte procesele tehnologice de producere. Ștefan Constantinovici dă asigurări că măștile de protecție avizate de ANSP și certificate în Republica Moldova sunt inofensive. Totodată, el avertizează că măștile nu trebuie ținute și mototolite în buzunare, deoarece ele se pot contamina cu bacteriile de pe mâini și cu tot ce mai avem în buzunare.

Mariana Jacot,

Stopfals.md