La sfârșitul lunii septembrie 2018, site-ul Mybusiness.md a informat cititorii că „Молдова готовится к приёму беженцев” („Moldova se pregătește pentru primirea migranților”). În articol se menționează că Guvernul R. Moldova a simplificat accesul în țara noastră a cetățenilor străini care vor putea intra fără pașaport, doar în baza unor documente de călătorie pentru refugiați sau apatrizi. În realitate, lista documentelor care trebuie prezentate la intrarea pe teritoriul R. Moldova a rămas neschimbată, iar prin hotărârea adoptată de Guvern au fost transpuse în legislația națională reglementări din Convenția privind statutul refugiaților și Convenția privind statutul apatrizilor, ratificate de țara noastră mai mulți ani în urmă.

Cu trimitere la Hotărârea Guvernului, adoptată la 24 septembrie 2018, privind lista documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova, în articolul se afirmă că „Acum, pentru a ajunge pe teritoriul Moldovei, nu mai este nevoie de pașaport, ci de „Document de călătorie pentru refugiați”, „Document de călătorie pentru persoanele fără cetățenie”, „Document de călătorie pentru apatrizi”. De asemenea, sunt menționate câteva țări, din lista celor 53 de state, cetățenii cărora vor putea intra în țara noastră în baza acestor acte. Textul publicat de Mybusiness.md a fost preluat și de alte surse media: Point.md, A-tv.md, Vedomosti.md, Edingagauz.md și Budjak-online.md.

Legislația națională nu a fost modificată

În realitate, prin hotărârea de Guvern din 24 septembrie 2018, nu a fost simplificat accesul pe teritoriul țării, ci completată o hotărâre din anul 2014, prin includerea mai multe state care au aderat la Convenția privind statutul refugiaților și Convenția privind statutul apatrizilor, ratificate de țara noastră în 2001 și, corespunzător, anul 2011. Potrivit acestor acte internaționale, la trecerea frontierei unui stat, refugiații și apatrizii trebuie să posede document de călătorie pentru refugiați sau după caz, document de călătorie pentru apatrizi.

Întrebat dacă țara noastră „se pregătește să primească migranți”, așa cum se spune în știre, Victor Apostu, specialist principal la Direcția control a trecerii frontierei din cadrul Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, a declarat pentru portalul Stopfals.md că nu este vorba de condiții noi de trecere a frontierei de stat de către străini: „Această hotărâre guvernamentală nu a schimbat nimic în ce privește documentele, iar condițiile de intrare pe teritoriul țării noastre au rămas neschimbate. Prin hotărârea respectivă a fost suplinită lista țărilor, însă la nivel de acte nu s-a schimbat nimic. Documentul de călătorie pentru refugiat e același pașaport, doar că este specificat, chiar pe copertă, că este vorba de o persoană cu statut de refugiat. Este Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, care prevede că statele semnatare sunt obligate să accepte documentele eliberate de statele care au acordat statut de refugiat”. Astfel, toate documentele de călătorie, inclusiv ale refugiaților și apatrizilor, eliberate de un stat parte la cele două convenții internaționale, sunt acceptate pentru traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova.

Știrea manipulează prin titlu și imagine

Așadar, titlul „Moldova se pregătește pentru primirea migranților” nu corespunde adevărului, ba chiar induce panică în rândul cititorilor, mai ales că articolul este ilustrat cu o fotografie reprezentând o mulțime de persoane de etnie arabă, care stau lângă un gard de sârmă ghimpată. Sursa imaginii nu este indicată, însă potrivit motorului de verificare a autenticității fotografiilor Tineye.com, ea a fost realizată în luna august 2015 de către fotograful Ognen Teofilovski de la Reuters, iar oamenii din imagine sunt migranți din Orientul Mijlociu la granița Greciei cu Macedonia.

Contactată de portalul Stopfals.md, experta media Aneta Gonța a identificat trei elemente prin care publicul este manipulat. „Mai întâi este vorba de imagine. Codul deontologic al jurnalistului spune că imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acuratețe. În acest caz, fotografia induce consumatorul de informație în eroare, creându-i impresia fie că este o imagine din țara noastră, fie că ea va deveni o realitate certă într-un viitor apropiat. Confuzia este amplificată și de titlul materialului, dat ca o afirmație care, însă, nu este confirmată/demonstrată în conținutul articolului. Astfel, titlul este manipulator, care atrage atenția, dar poate crea confuzie în mintea consumatorului. Materialul nu respectă nici regulile privind verificarea și acuratețea faptelor, deși sunt utilizate ghilimelele, nu este citată vreo sursă și nici un link activ la aceasta”, explică A. Gonța.

Rodica Malic

Stopfals.md