Candidata Partidului Comuniștilor (PCRM) pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a publicat pe Facebook un video, în care a declarat că autoritățile planifică să implementeze o reformă administrativă care presupune „lichidarea” satelor, comunelor, orașelor și raioanelor și comasarea mai multor sate în unul singur, unde va exista doar o primărie, un punct medical și o școală. Aceste afirmații sunt false. Potrivit Guvernului, Strategia de reformă a administrației publice are alte scopuri decât lichidarea localităților și nu se referă la școli, puncte medicale sau alte obiecte sociale. Principalul atu al acestei reforme este sporirea eficienţei economice în procesul de prestare a serviciilor publice.

La 18 octombrie curent, candidata PCRM pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Diana Caraman, a publicat în rețeaua Facebook un video în care, între altele, răspunde la o întrebare care se referă la reforma administrativ-teritorială: „«Желтые» готовят административно-территориальную реформу. Для чего? Как вы к этому относитесь?” (în traducere: „«Galbenii» pregătesc reforma administrativ-teritorială. Pentru ce? Ce atitudine aveți față de asta?”). Candidata PCRM la șefia Capitalei a răspuns: „Представители власти не скрывают что в дальнейшем они будут проводить административную реформу, а это значит ликвидировать села, коммуны, города и районы” (în traducere: „Reprezentanții puterii nu ascund că vor implementa în continuare reforma administrativă, iar asta înseamnă lichidarea satelor, comunelor, orașelor și raioanelor”).

Afirmația a fost repetată și în cadrul unei emisiuni la TVC21, publicată pe pagina de Facebook a postului TV. „По их плану, должны остаться девять районов, а это значит создание из 15-20 сел одного, с одной примэрией, с одной школой, с одним медицинским пунктом, с такой инфраструктурой” (în traducere: „Planul lor este să facă nouă raioane, iar asta înseamnă că 15-20 de sate vor fi comasate în unul, cu o singură primărie, o singură școală, un singur punct medical, cu această infrastructură”), a spus Caraman.

Guvernul: „Nu este adevărat că vor fi lichidate mai multe sate și comune”

Guvernul susține însă că  Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 (SRAP), aprobată la 15 martie, la care face referire Diana Caraman, nu prevede lichidarea localităților. Într-un răspuns remis portalului Stopfals.md,  purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că documentul, consultat public inclusiv cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și la mai multe sesiuni de consultări organizate în toată țara, stabilește, între altele, creșterea capacității instituționale a administrației publice locale (APL) prin implementarea cadrului legal existent, precum și a unui proces de consolidare teritorială voluntară. Astfel, fragmentarea excesivă de astăzi va fi în mare măsură eliminată, iar autoritățile publice vor fi capabile să furnizeze servicii de calitate, accesibile și adecvate cerințelor cetățenilor.

Este falsă și afirmația că după comasarea localităților va exista o singură școală, un singur punct medical și o singură primărie. „Strategia nu se referă la școli, puncte medicale sau alte obiecte sociale, care în continuare sunt modernizate în localitățile din toată țara prin programul guvernamental „Satul european” și „Satul european expres” în baza unor programe cu finanțare de stat”, se mai arată în răspunsul semnat de Daniel Vodă.

Care este scopul reformei și cât va costa

Guvernul consideră necesară reforma administrativ-teritorială, din mai multe motive: „APL-urile au capacitate instituțională limitată pentru furnizarea serviciilor publice locale, determinată inclusiv de tendințele demografice negative în mediul rural, fragmentarea teritorială excesivă, lipsa bazei de generare a veniturilor etc. APL au capacitate fiscală insuficientă și predictibilitate scăzută a politicilor fiscale la nivel central și local. Are loc alocarea neclară a responsabilităților între niveluri ale administrației publice locale (unele alocări financiare arbitrare ale APL II către APL I)”, se mai arată în răspunsul Guvernului.

Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea Programului constituie circa 1,3 miliarde de lei, care vor fi acoperite din contul mijloacelor alocate în bugetul de stat pentru autorităţile vizate, dar şi din asistenta partenerilor de dezvoltare.

Reformele administrativ-teritoriale precedente

De-a lungul anilor, au fost făcute mai multe reforme administrativ-teritoriale. Una dintre ele a fost pusă în aplicare între anii 1998 și 2003, când Republica Moldova a fost împărțită în nouă județe, un municipiu și două unități teritoriale. În 2003, când la putere era PCRM, a intrat în vigoare o nouă Lege privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și s-a revenit la raioane.

O nouă Strategie privind reforma adminstrației publice pentru anii 2016-2020 a fost propusă în timpul guvernului condus de Pavel Filip. Experții economici și cei în domeniul administrației publice locale propuneau ca mai multe localități să aibă un centru administrativ comun.

Potrivit unui studiu al Centrului Analitic „Expert Grup”, scopul principal al acestor fuzionări ar consta în „sporirea eficienţei economice în procesul de prestare a serviciilor publice. În acelaşi timp, în mai multe ţări au fost majorate și dimensiunile unităţilor administrative de nivel superior (regiuni), pentru a obţine economii de scară mai mari şi a le face mai competitive la nivel naţional şi internaţional”.

Narațiunea despre lichidarea satelor, folosită drept sperietoare electorală

Nu este prima oară când narațiunea despre „lichidarea satelor” este folosită în campaniile electorale drept sperietoare. Înaintea alegerilor parlamentare din 2021, portalurile cu politică editorială pro-PSRM au publicat articole în care au afirmat că „planul distructiv al partidelor de dreapta și al președintelui actual Maia Sandu este de a lichida două treimi din raioane și sate după alegeri”, făcând referire la una din propunerile de reformă administrativ-teritorială. Portalul Stopfals.md a scris că, în realitate, acea reforma a fost propusă în 2020 de ex-premierul Ion Chicu, promovat de PSRM. 

Narațiunea respectivă a fost folosită și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2020. Atunci, portalul Stopfals.md a dezmințit mai multe afirmații false lansate de Igor Dodon, inclusiv că „Maia Sandu a lichidat școlile, spitalele, primăriile și a eliminat limba rusă din școli”.

Mariana Colun,

Stopfals.md