Acordul la nivel de experți între Fondul Monetar Internațional (FMI) și autoritățile de la Chișinău privind un nou program pentru următorii 3 ani a declanșat un val de reacții publice. Mai mulți lideri ai opoziției, printre care Igor Dodon, Ion Chicu, Vasile Costiuc, dar și reprezentanții PLDM, au lansat declarații alarmiste precum că Guvernul a luat un nou credit, că urmează măsuri dure de austeritate, tăieri de salarii și majorări ale cotei TVA la gaz natural și alimente până la 20%. Analiza comunicării oficiale de la FMI și Guvern și comentariile experților arată că afirmațiile sunt speculative, manipulatoare sau chiar false.

Ce prevede noul program

Guvernul R. Moldova și FMI au ajuns la un acord privind un nou program fără finanțare pentru următorii 3 ani. Se întâmplă după ce în perioada 7-20 mai o misiune a FMI s-a aflat la Chișinău pentru evaluare.

Experții FMI consideră că economia R. Moldova va încetini în 2026, pe fondul efectelor războiului din Orientul Mijlociu și al continuării războiului din Ucraina și estimează o creștere economică de doar 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025, iar inflația medie anuală ar urma să ajungă la 8,1%.

FMI recomandă autorităților moldovene simplificarea sistemului fiscal, reducerea scutirilor fiscale (inclusiv la TVA) și o administrare mai atentă a finanțelor publice pentru a evita dezechilibrele macroeconomice într-un context regional complicat și marcat de incertitudini geopolitice.

Conform programului, autoritățile își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5% din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale.

Acordul anunțat la 20 mai nu este încă definitivat. Pentru a intra în vigoare, el urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de Directori al FMI.

Cu toate acestea, la Chișinău anunțul privind noul program a declanșat un val de reacții în spațiul public.

FALS: Guvernul a luat un nou credit din partea FMI

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat la 21 mai că „autoritățile salută semnarea acestui acord și salută luarea unui nou credit din partea FMI”. „S-a întâmplat asta pentru că vine o criză economică majoră și că guvernul va fi într-un impas bugetar, financiar. Programul cu FMI înseamnă reducerea cheltuielilor bugetare care poate fi din contul alocațiilor sociale sau din contul investițiilor capitale”, a declarat Dodon. Afirmațiile sale au fost reflectate de mai multe pagini de social media, care însă n-au oferit context.

Declarația privind contractarea unui credit de la FMI este falsă. Chiar în primul paragraf al comunicatului oficial emis de FMI se precizează că „autoritățile Moldovei și misiunea FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind un nou program fără finanțare, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), menit să sprijine politicile și reformele din R. Moldova”.

Ce este PCI și de ce țările apelează la acesr programul dacă nu primesc bani?

Marin Gospodarenco, analist economic și director executiv al Centrului Analitic Economica, a subliniat pentru Stopfals.md că un acord PCI este, de fapt, o „notă de bună purtare economică”.

„Din perspectivă macroeconomică, un acord PCI poate fi interpretat mai degrabă ca un semnal că țara nu se află într-o nevoie urgentă de finanțare directă de la FMI pentru balanța de plăți. Asta nu înseamnă că economia este stabilă, dar înseamnă că nu suntem în situația unui program clasic de salvare financiară. Politicile dintr-un PCI trebuie să respecte standarde similare celor din programele cu finanțare, iar revizuirile au loc, de regulă, la fiecare șase luni. PCI nu arată faliment, el arată că R. Moldova are nevoie de ancoră de politici, credibilitate și monitorizare externă, fără să acceseze imediat resurse FMI”, spune Marin Gospodarenco.

Potrivit expertului, chiar dacă nu aduce bani direct de la FMI, PCI poate ajuta R. Moldova să atragă finanțări de la UE, bănci de dezvoltare, donatori bilaterali și alți parteneri externi.

Speculații despre reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în 2029

Și fostul premier Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a comentat acordul agreat la nivel de experți, spunând că ținta de reducere a deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în 2029 înseamnă limitarea cheltuielilor sociale.

„Cheltuielile publice, în mod special cele sociale, vor fi temperate. Oamenii care așteaptă majorări mai substanțiale de salarii, cum ar fi pedagogii, sau cei din sistemul bugetar, ar putea avea surprize neplăcute”, a spus Chicu. Afirmațiile au fost distribuite de mai multe surse media și canale de Telegram (aici, aici), care au omis să ofere contextul necesar.

Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a calificat măsura drept „cea mai cinică formă de austeritate”. „Guvernarea va căuta bani suplimentari din economie: prin reducerea scutirilor, restrângerea regimurilor preferențiale, colectare fiscală mai agresivă și presiune sporită asupra contribuabililor vizibili: salariați, întreprinderi mici și mijlocii, profesii independente și companii care activează legal”, se arată într-un comunicat al PLDM.

În realitate, declarațiile sunt speculative și contrazise de comunicatul oficial al FMI, care indică că „autoritățile s-au angajat să reducă deficitul la 3,5% din PIB până în 2029, creând în același timp spațiul fiscal necesar pentru a susține investițiile de capital, reforma salarială și cheltuielile sociale”.

În opinia lui Marin Gospodarenco, afirmațiile sunt o simplificare politică și că „reducerea deficitului și menținerea cheltuielilor sociale pot fi compatibile dacă statul își schimbă modul de administrare a banilor publici”.

„Nu este obligatoriu să tai socialul pentru a reduce deficitul. Poți reduce risipa, poți îmbunătăți colectarea fiscală, poți prioritiza cheltuielile, poți limita cheltuielile ineficiente și poți orienta mai bine sprijinul social către cei care au într-adevăr nevoie. Problema R. Moldova nu este doar că statul cheltuiește mult sau puțin. Problema este calitatea cheltuielilor. Dacă banii publici sunt direcționați spre scheme ineficiente, instituții suprapuse sau cheltuieli fără impact, atunci deficitul crește fără ca cetățeanul să simtă servicii mai bune. Consolidarea fiscală nu trebuie să însemne austeritate oarbă, ci mai multă disciplină și mai multă eficiență”, spune expertul economic.

FALS: FMI cere, iar Guvernul a acceptat majorarea TVA la 20% pentru gaz, alimente și HoReCa

Potrivit lui Ion Chicu, din acord reiese concluzia că „domenii precum gazul natural, produsele agricole și HoReCa ar putea fi trecute la cota standard de 20%, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor”. „La gazul natural avem cota TVA de 8%, este o cotă redusă față de 20%. Iată că FMI cere și Guvernul a acceptat ca la produsele agricole, la gazul natural, la HoReCa, unde avem cota redusă a TVA, să fie majorată la 20%”, a spus Chicu. Declarațiile sale au fost preluate de mai multe surse media, fiind distribuite pe Facebook și Telegram. Și în acest caz nu a fost oferit un context.

Expertul economic Marin Gospodarenco susține că afirmația este incorectă, iar în textul oficial al FMI nu există nicio prevedere sau decizie automată de majorare a cotelor reduse de TVA la 20% pentru categoriile sensibile. El a explicat semnificația reală a recomandărilor fiscale.

„Când FMI vorbește despre «broadening the VAT base» (trad. - extinderea bazei TVA), instituția se referă la reducerea excepțiilor nejustificate, limitarea facilităților fiscale excesive, combaterea schemelor de evaziune și aducerea în legalitate a celor care astăzi nu plătesc taxe. O asemenea decizie radicală de modificare a cotelor reduse existente, cum sunt cele pentru gaz sau HoReCa, necesită legi explicite, asumate și votate de Guvern și Parlament, și nicidecum nu rezultă automat din comunicatul FMI”, susține expertul.

MANIPULARE: R. Moldova „intră sub administrație externă”. Noul program este „un eșec”

Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, a declarat la 21 mai că prin acordul agreat cu FMI R. Moldova „intră sub administrație externă” și că noul program este „un eșec”.

„Practic, intrăm în faliment. Și ca să elimine falimentul după modelul Greciei, FMI și alte instituții internaționale intervin ca să salveze aborigenii de la falimentare. Bugetarii, polițiști, profesori, doctori, nu vor avea creșteri salariale în acest an, probabil nici la anul. Asta o spune acordul și guvernul nostru”, a spus Costiuc.

Marin Gospodarenco afirmă că declarațiile de tipul „intrăm sub administrație externă” sau „intrăm în faliment” sunt manipulatorii și exagerate, iar comparația cu Grecia este „problematică”, întrucât această țară „a trecut prin programe de salvare financiară masive, cu împrumuturi și condiționalități dure, într-un context de criză a datoriei suverane în zona euro, în timp R. Moldova discută acum un instrument non-financiar”.

Expertul mai spune că afirmația că „nu vor fi creșteri salariale în acest an, probabil nici la anul” trebuie tratată cu prudență, întrucât „FMI nu spune în comunicatul citat că trebuie blocate salariile”. „Dimpotrivă, FMI menționează crearea de spațiu fiscal pentru reforma salarială și cheltuieli sociale. Există însă un „strop de adevăr” într-un sens mai larg: dacă deficitul trebuie redus și veniturile bugetare sunt limitate, Guvernul nu va putea promite creșteri salariale mari, neacoperite financiar. Creșterile pot exista, dar trebuie să fie sustenabile, bine țintite și incluse într-o reformă salarială coerentă, nu făcute populist”, spune expertul.

Mesaje alarmiste pe pagini anonime

În aceeași perioadă, mai multe pagini și conturi anonime de Facebook au distribuit videouri în care se afirmă că „PAS a vândut Moldova FMI-ului, colaborarea cu FMI nu aduce dezvoltare, ci dependență și sărăcie” și că „actuala putere execută obedient ordinele de la Washington și Bruxelles”.

Aceste afirmații sunt sperietori lipsite de material factologic, iar FMI este prezentat în mod deliberat ca un „pericol economic”.

Aceleași sperietori, rostogolite de-a lungul anilor

Încă din 2010, pe când era proaspăt trecut în opoziție, Igor Dodon critica dur acordul Guvernului de atunci cu FMI, susținând în mod fals că acesta „nu salvează Moldova de la faliment, ci aduce măsuri prea dure”. Doi ani mai târziu, în iunie 2012, Igor Dodon folosea exact aceleași sperietoare pe care le vedem și astăzi. El declara că acordul cu FMI „va duce la grave consecințe pentru economie”, că „Guvernul va reduce cheltuielile bugetare” și lansa exact aceeași sperietoare fiscală: „cota TVA pentru agricultori va fi majorată de la 8% la 20%, iar TVA la gazul natural va crește”. Istoria a demonstrat că aceste „previziuni” nu au mai avut loc.

În august 2019, din funcția de consilier prezidențial al lui Igor Dodon, Ion Chicu ataca vehement acordul negociat de Guvern și spunea că va avea „consecințe grave asupra dezvoltării economiei”. Totuși, în 2020, când Chicu era prim-ministru sub președinția lui Igor Dodon, Guvernul său nu doar că a colaborat strâns cu FMI, dar a și aprobat un împrumut de urgență de 234 de milioane de dolari pentru a acoperi deficitul bugetar din timpul pandemiei. Atunci, Ion Chicu saluta asistența și numea negocierile pentru un nou acord drept „cel mai mare și mai ambițios program semnat vreodată între Moldova și FMI”.

Moldova a ratat anterior o tranșă de 170 de milioane de dolari de la FMI

Acordul agreat la nivel de experți vine după ce R. Moldova a ratat o tranșă de 170 de milioane de dolari și a lăsat să expire un program anterior.

Banii nu au mai ajuns la Chișinău din cauza că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”.

Iar asta demontează falsul precum că țara este „sub administrație externă”, întrucât instituțiile de la Chișinău își asumă independent deciziile politice și ritmul reformelor, suportând, în consecință, și costuri economice atunci când nu își respectă angajamentele.

 

Victoria Borodin,

Stopfals.md

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API