Curtea Constituțională a R. Moldova „a interzis” Găgăuziei să-și organizeze propriile alegeri, hotărârea CC „nu este definitivă”, „aprobarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei a fost factorul decisiv pentru aderarea R. Moldova la Consiliul Europei”, iar R. Moldova „se pregătește de Unirea cu România”. Aceste și alte declarații false și manipulatorii au fost lansate la 25 iulie la Comrat, în cadrul unei „Conferințe Științifico-Practice Internaționale” cu genericul „Respectarea normelor constituționale în Republica Moldova – un test pentru statul de drept”.

Potrivit unui comunicat al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), organizatorii evenimentului au fost APG și Institutul Justiției Constituiționale (IJC). Pe site-ul oficial al acestui institut e specificat că IJC este o „asociație obștească, organizație necomercială, constituită în anul 2022 de către un grup de experți în materie de drept constituțional”. Din componența Consiliului IJC fac parte inclusiv Dumitru Pulbere – ex-președinte al Curții Constituționale, demis în septembrie 2011 în urma votului de neîncredere acordat de majoritatea magistraților Înaltei Curți, care au evocat încălcarea de către acesta a principiilor de activitate ale CC; Victor Stepaniuc – ex-deputat în Parlament și unul dintre foștii ideologi ai Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM); arhiepiscopul de Bălți și Fălești Marchel, cunoscut pentru declarațiile sale antieuropene, implicare în agitație politică și lansarea de afirmații recunoscute de către instanțele de judecată ca discriminatorii în raport cu comunitatea LBTG, precum și alți activiști.

Conferința a reunit preponderent exponenți ai forțelor politice pro-ruse, printre aceștia numărându-se Victoria Furtună, lidera partidului Moldova Mare, Diana Caraman, președinta PCRM, și Vladimir Voronin, ex-președintele RM.

În cadrul forului, mai mulți participanți au făcut afirmații false și au lansat teze speculative care induc publicul în eroare. Unele dintre acestea le vom prezenta în continuare.

Fals: Curtea Constituțională „i-a interzis” Găgăuziei să desfășoare alegeri

Ilia Uzun, bașcanul interimar, a declarat că „la 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a Republicii Moldova i-a interzis autonomiei găgăuze să-și desfășoare alegeri” (în original: „9 июля 2026 года Конституционный суд Республики Молдова запретил гагаузской автономии проводить свои выборы”).

Este un fals. În realitate, Înalta Curte n-a interzis desfășurarea alegerilor în Găgăuzia și nu a anulat dreptul locuitorii autonomiei de a-și alege Adunarea Populară. CC a analizat unele prevederi din lege care țin de atribuțiile autorităților regionale și de modul de formare a autorității electorale. Prin hotărâre definitivă, CC a declarat neconstituționale unele articole din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), care atribuiau autonomiei dreptul de a aproba propria Comisie Electorală Centrală, instituție care activează în paralel cu Comisia Electorală Centrală a R. Moldova. Astfel, în Găgăuzia nu va mai funcționa o comisie electorală care-și ghidează activitatea doar de legile speciale locale. Aceasta a fost înlocuită prin Consiliul Electoral Central din Găgăuzia, instituție care este fondată și funcționează în conformitate cu normele unice ale Codului Electoral al R. Moldova.

Manipulare: „CC își poate revedea decizia, cum s-a mai întâmplat în 2016”

„Prevederile hotărârilor Curții Constituționale proclamate definitive și irevocabile nu sunt «bătute în cuie»” (în original: „Положения решений Конституционного суда о том, что они окончательны и обжалованию не подлежат, преодолимы”), a declarat economistul Alexandru Muravschi. Potrivit lui, „în istoria RM au mai fost precedente când chiar CC își revizuia verdictele anterioare” (în original: «в истории Молдовы уже были прецеденты, когда КС сам пересматривал свои предыдущие вердикты”). Unul dintre exemplele oferite de Muravschi a fost revizuirea modului de alegere a președintelui în 2016.

În 2016, CC într-adevăr a decis schimbarea modul de alegere a șefului statului. Totuși, Curtea nu și-a revăzut decizia precedentă și nu și-a anulat poziția juridică. În acel caz ne referim la controlul constituționalității unei legi prin care, în anul 2002, au fost operate modificări la Constituție. Atunci CC a statuat că modificările în cauză au fost aprobate cu încălcarea procedurii de revizuire a Legii Supreme. În consecință, CC a recunoscut drept neconstituționale prevederile Legii nr. 1115 din anul 2000, prin care a fost modificat modul de alegere a președintelui pentru a nu mai fi ales prin votul cetățenilor, ci prin votul parlamentului. După acea decizie au fost restabilite vechile prevederi constituționale: președintele urmează a fi ales de către cetățeni, prin vot direct.

Alexandru Tănase, expert în drept constituțional și fost președinte al CC, a confirmat pentru Stopfals.md că hotărârea din 2016 n-a fost o revizuire a poziției precedente: „Curtea Constituțională nu și-a revizuit propria practică judiciară. Înalta Curte a declarat neconstituționale legile din 2000 care prevedeau operarea unor modificări la Constituție, din motivul că acele acte au fost aprobate cu încălcarea procedurilor constituționale. Sunt lucruri total diferite”. 

Fostul șef al CC a mai explicat că legislația moldovenească admite modificarea practicii judiciare a Înaltei Curți doar în cazuri excepționale, bunăoară, dacă s-a modificat practica Curții Europene pentru Drepturile Omului sau au fost operate modificări la Legea Supremă. „În istoria Republicii Moldova au fost doar două astfel de cazuri. Respectiv, afirmația că Înalta Curte își poate revizui în mod obișnuit decizia referitoare la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei este nefondată”, a spus expertul.

Fals: „Legea despre statutul Găgăuziei a fost condiția principală pentru aderarea RM la Consiliul Europei”

„Aprobarea în anul 1994 a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei a fost factorul decisiv pentru aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei în 1995” (în original: „Принятие Закона об особом правовом статусе Гагаузии в 1994 году стало решающим фактором для вступления Республики Молдова в Совет Европы в 1995 году”), a mai declarat Alexandru Muravschi. Nici această afirmație nu corespunde realității.

Legea nr. 344-XIII privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) din 23 decembrie 1994, într-adevăr, a fost aprobată înainte de aderarea la Consiliul Europei, R. Moldova devenind țară membră a Consiliul Europei la 13 iulie 1995. Totuși, Memorandumul de aderare nu face referiri la Legea nr. 344-XIII privind statutul juridic special al Găgăuziei.

În Rezoluția din 1995, prin care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei recomandă invitarea R. Moldova să devină stat membru este specificat că RM este gata să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru a deveni membră a organizației – cele care țin de respectarea principiilor de supremație a legii, drepturile omului și apărarea minorităților naționale. Printre angajamentele asumate de R. Moldova în momentul aderării a fost ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, act ratificat de RM la 22 octombrie 1996.

Într-un comunicat oficial emis în iulie 2025, Reprezentanța Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei la fel subliniază că protecția drepturilor minorităților a fost printre angajamentele asumate în fața Consiliul Europei, fără a confirma însă că anume aprobarea legii despre statutul Găgăuziei ar fi fost „factorul decisiv” pentru aderarea RM la acest organism internațional.

Declarațiile despre „lichidarea” Găgăuziei, un instrument de mobilizare a electoratului înainte de scrutin

În cadrul conferinței a fost lansată de mai multe ori narațiunea falsă despre tentativele de „a lichida” autonomia găgăuză. Astfel, Ilia Uzun a atenționat că „PAS vrea să sugrume autonomia Găgăuză” (în original: „ПАС хочет задушить Гагаузскую автономию”), iar comunicatul de presă al Adunării Populare citează declarația președintelui APG, Valentin Gaidarji, care face apel la oferirea unor „garanții de menținere a statutului autonomiei” (în original: „гарантии сохранения статуса автономии”).

În realitate, hotărârea CC din 9 iulie 2026 nu conține prevederi care ar anula ori ar amenința statutul autonom al Găgăuziei. Vom nota că statutul special al Găgăuziei în calitate de unitate teritorială autonomă a găgăuzilor ca parte integrantă şi inalienabilă a R. Moldova este prevăzut de articolul 111  din Constituţia R. Moldova și de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei din 23 decembrie 1994.

La același subiect: „Lichidarea” sau „atacuri asupra autonomiei găgăuze” - noi speculații și interpretări despre Găgăuzia

Andrei Curăraru, expert al Comunității WatchDog.md, a comentat pentru Stopfals.md că declarațiile despre „lichidarea autonomiei” sunt folosite în calitate de instrument politic înaintea alegerilor în APG. În opinia lui, astfel de enunțuri țintesc mobilizarea electoratului în jurul ideii de a apăra autonomia de pericolul extern.

„Eu cred că acum are loc pregătirea pentru alegerile care, cel mai probabil, se vor desfășura la 15 noiembrie. Prin această narațiune se fac tentative de a consolida o bază electorală în regiune, pedalând pe ideea că autoritățile de la Chișinău ar vrea să lipsească Găgăuzia de autonomie, astfel că este nevoie să fie susținuți prin vot cei care o vor apăra”, este de părere expertul. El mai consideră că confruntarea artificială între autoritățile găgăuze și cele moldovenești este în avantajul elitelor politice în primul rând, nu în beneficiul oamenilor simpli din regiune.

Narațiunea despre „pericolul românesc”: subiectul unionismului este folosit pentru a influența opinia publică în perioada preelectorală

În cadrul forului organizat la Comrat au avut discursuri și unii reprezentanți ai așa numitei mișcări „suveraniste”. Ei apelează la retorica despre pretinsa „apărarea a suveranității moldovenești”, se pronunță împotriva Unirii cu România și critică integrarea europeană.

Printre aceștia se numără și Victoria Furtună, lidera Partidului Moldova Mare. Politiciana a declarat deschis că autoritățile R. Moldova promovează vectorul de „lichidare a țării”: „În acest moment vorbim nu doar despre drepturile autonomiei și ale găgăuzilor, or, potrivit datelor din decizia Curții Constituționale, în realitate este vorba despre existența Republicii Moldova în continuare” (în original: „На данный момент идет речь не только о правах автономии и гагаузов, а по данным решения Конституционного суда на самом деле речь идет о дальнейшем существовании Республики Молдова”).

Alt vorbitor la conferință s-a întrebat: „De ce să ne unim noi cu România? Acolo este o parte din poporul nostru. Las-o să revină acasă” (în original: „Почему мы должны присоединяться к Румынии? Там часть нашего народа. Пусть она вернется домой”). Această întrebare a fost promovată pe pagina de Facebook Furtună în Moldova, unde sunt publicate și discursurile politice ale Victoriei Furtună.

Declarațiile despre „pericolul” Unirii cu România rezonează cu o campanie de dezinformare care s-a intensificat în această vară după „aprobare tacită” de către Camera Deputaților a Parlamentului României a unui proiect de lege privind Unirea cu R.  Moldova, propus de partidul pro-rus S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă. Atunci a fost lansate afirmații despre o pretinsă pregătire pentru anexarea R. Moldova de către România. Stopfals.md a constatat că a fost vorba doar despre un mecanism procedural al legislativului românesc. Astfel, proiectul de lege nici n-a fost pus în discuție și nici n-a fost susținut de deputați. Experții au apreciat că proiectul de lege al Dianei Șoșoacă este o diversiune propagandistică care nu are nimic în comun cu idealul unionist.

Expertul Andrei Curăraru atenționează că subiectul Unirii cu România este folosit intenționat pentru a le suscita locuitorilor din regiunea găgăuză senzația de pericol. Astfel de afirmații țintesc generarea unor temeri printre vorbitorii de limbă rusă și reprezentanții minorităților naționale, iar politicienii fac uz de subiectul în cauză pentru a-și consolida electoratul, a opinat reprezentantul Comunității WatchDog.md.

Narațiunile false referitoare la același subiect au fost demontate în repetate rânduri de Stopfals.md: „«Regimul Maia Sandu» impune cetățenilor Republicii Moldova Unirea cu România”; „România anexează Moldova”. La fel, portalul nostru a dezmințit și falsurile despre „pierderea suveranității în cazul aderării la UE”, lansate de liderul PSRM, Igor Dodon.

 

Elena Celac

Stopfals.md

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API