Site-ul Kp.md (pagina web a publicaţiei „Комсомольская правда в Молдове”) a publicat un material în care se spune că Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) ar fi decis să instituie un fond pentru subvenționarea mass-media. În articol se mai afirmă că „oamenii «care trebuie» din PAS” vor controla cine va beneficia de finanțare, că în Europa nu există instituții media finanțate de stat, precum și multe alte lucruri. Reporterii portalului Stopfals.md au verificat care informaţii din articol sunt false și care reprezintă manipulare de opinii.

 PAS a decis să subvenţioneze mass-media — FALS

Trebuie menţionat faptul că materialul Kp.md nu corespunde criteriilor unui produs jurnalistic calitativ: nu sunt prezentate fapte, linkuri, nu este indicată sursa de informaţie, concluziile sunt făcute de autorul însuşi, în acelaşi timp nu se indică dacă afirmațiile reprezintă o opinie sau o referire la părerea cuiva.

Printre altele, în articolul intitulat „Voi scrieţi, iar acest lucru va fi luat în considerare. În Moldova, presa pro-guvernare va fi finanţată din bugetul de stat – revenim la timpurile când nu e voie să critici guvernarea” (în original - «Вы пишите, вам зачтется: В Молдове провластная пресса будет финансироваться из госбюджета, - возвращаемся в то время, когда критиковать власть нельзя»), cu subtitlul „Pentru pensionari, bugetari şi fermieri bani nu sunt” (în original - «На пенсионеров, бюджетников, фермеров денег нет»), se spune că autorităţile au decis să instituie un fond pentru subvenţionarea mass-media. În realitate, iniţiativa de a oferi instituţiilor media unele subvenţii din bugetul de stat nu a venit din partea PAS, ci a fost propusă acum mulţi ani. Despre asta a relatat Ion Bunduchi, expert al Asociaţiei Presei Electronice (APEL). Potrivit lui, această propunere a fost lansată încă în anul 1999, însă atunci nu s-a mai făcut nimic. Ulterior, deja în anii 2017-2018, a fost întreprinsă încă o tentativă: grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, creat pe lângă Parlament, a discutat inclusiv proiectul de lege privind susținerea mass-media, ideea în cauză fiind inclusă și în Concepția națională de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova. Ce-i drept, nici atunci nu s-a reușit nimic. Acum a fost făcută a treia tentativă. Reprezentanții ONG-urilor de media, care sunt și autorii proiectului de lege, au revenit la idee. Pe parcursul anului 2022, proiectul de lege a fost definitivat în cadrul grupului de lucru și prezentat Parlamentului. La 27 iunie 2023, comisia parlamentară de profil a organizat consultări publice asupra  proiectului de lege „Cu privire la Fondul de subvenționare în domeniul mass mass-media”. Experţii argumentează că necesitatea susţinerii parţiale a instituţiilor media, în baza unor criterii concrete, s-a accentuat în mod deosebit în urma crizelor severe din ultimii ani (generate, în primul rând, de pandemie şi de războiul din Ucraina).

Autorităţile vor decide pe cine vor subvenţiona — FALS/MANIPULARE

Altă afirmație din articolul publicat de Kp.md este că „cine este demn să se hrănească din bugetul de stat, iar cine este purtătorul propagandei nocive va fi decis de un consiliu «competent», format din experți din care vor face parte doar «oameni buni» din partea PAS” (în original - «за тем, кто достоин кормиться из госбюджета, а кто - носитель вредной пропаганды, будет решать „компетентный” экспертный совет, в который войдут только „хорошие люди” от ПАС”). Expertul media Ion Bunduchi a explicat că acest Consiliu de experți va fi alcătuit din șapte membri. Patru dintre aceștia vor fi desemnați de Consiliul de presă, iar alți trei - de Ministerul Culturii. „Să nu ghicim și să presupunem, ci să citim textul proiectului de lege. Acesta spune, la articolul 17, că patru dintre cei șapte membri ai Consiliului de experți vor fi desemnați de Consiliul de presă ca structură națională de autoreglementare jurnalistică, iar trei - de către Ministerul Culturii. Printre multiplele rigori impuse membrilor Consiliului de experți se numără faptul ca aceștia nu pot să aibă calitatea de membru al unui partid politic. Din grila de cerințe față de Consiliu fac parte următoarele: să asigure transparență maximă în activitate, să aplice criterii concrete, cuantificabile, de evaluare a proiectelor propuse, să-şi argumenteze deciziile, să prezinte rapoarte publice, să activeze pentru a atinge scopurile urmărite de legea în cauză etc. La fel, ca să nu ne ținem de ghicit, scopurile legii sunt publicate în articolul 2: a) dezvoltarea pluralismului mediatic; b) sprijinirea proiectelor culturale, educaționale și de alfabetizare media; c) încurajarea abordării subiectelor și problemelor din domeniile de interes social general; d) sprijinirea investigațiilor jurnalistice în problemele de interes public; e) fortificarea independenței editoriale și economice.

Cine poate pretinde la subvenționarea proiectelor media? Pentru ca nimeni să nu se bucure de dreptul de a alege „după culoarea ochilor”, proiectul de lege prevede expres în articolul 14 următoarele criterii pentru instituțiile mass-media solicitante:

• este înregistrată în Registrul public al instituțiilor mass-media ținut de Agenția Servicii Publice;
• respectă prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova;
• nu are restanțe la achitarea impozitelor și taxelor față de bugetul public național;
• nu a fost sancționată pe parcursul ultimului an calendaristic de Consiliul Audiovizualului pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale;
• își desfășoară activitatea în mod transparent, publicându-și rapoartele anuale pe propria pagină web, rapoartele urmând să conțină inclusiv informația despre sursele de finanțare etc. 

Cu alte cuvinte, sunt niște rigori firești, concrete, logice, impuse anume pentru a evita eventualele abuzuri”, a remarcat Ion Bunduchi.

În Europa, mass-media este în exclusivitate privată — FALS

Un alt fals este afirmația că „în Europa, mass-media este în exclusivitate privată. Iar autorităţile ţărilor europene n-ar putea visa la finanţarea mass-mediei din bugetul de stat nici în coşmaruri” (în original – „в Европе СМИ — исключительно частные. И финансирование их из госбюджета даже в кошмарном сне не приснится руководству европейских стран”). Cu referire la aspectul în cauză, Ion Bunduchi a declarat că, în Europa, se întâmplă deseori ca statul să ofere subvenții pentru mass-media. „În Europa, au fost și acum sunt nu doar instituții media private. Mai există și instituții media publice, subvenționate din bugetele de stat. Există instituții media publice și private care beneficiază de finanțare, directă și indirectă, din bugetul de stat. De altfel, din punct de vedere istoric, inițiativa privind subvenționarea bugetară parțială a fost lansată de guvernele preocupate de faptul că mai multe instituții media, mai ales la nivel local, din cauza diferitor motive, de cele mai dese ori economice, riscau să dispară. O astfel de experiență există și este foarte răspândită... De-ar mai exista și dorința unor pseudojurnaliști de la noi să afle și să scrie despre astfel de experiențe, nu să manipuleze opinia publică. Lor însă nu le este convenabil. Și nici stăpânilor lor nu le este”, spune expertul.

Nicio zi fără falsuri

Site-ul de limbă rusă Kp.md este pagina web a publicației „Комсомольская правда в Молдове”, cunoscută ca instituție media pro-Kremlin, care publică și promovează dezinformări și speculații. Politica editorială a site-ului urmărește răspândirea narativelor lansate de propaganda rusă, inclusiv prezentarea Uniunii Europene, NATO și SUA de o manieră negativă. În perioada campaniilor electorale, publicația „Комсомольская правда в Молдове” şi site-ul acesteia promovează constant candidaţii şi partidele pro-Kremlin.

Reporterii portalului Stopfals.md au demontat în repetate rânduri falsurile şi manipulările site-ului Kp.md, inclusiv că românii „fură” ploaia din Moldova pentru ca moldovenii să cumpere legume și fructe din UE, că în şcolile din Moldova sunt scoase din uz noţiunile de „mamă” şi „tată”, iar directorii grădinițelor din Chișinău închid grupele ruse etc.

Dezinformările lansate de Kp.md deseori fac subiectul analizelor experţilor Euvsdisinfo.eu, un proiect al grupului operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă.

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md