La patru ani de când s-a aflat că un tânăr a creat zeci de site-uri prin intermediul cărora sunt distribuite știri false, nimic nu s-a schimbat. Mai mult, fenomenul pare de neoprit, iar mediul online continuă să fie intoxicat de falsuri publicate cu scopul de a acumula vizualizări și a câștiga bani. Acțiunile organelor de drept din R. Moldova pentru a opri acest fenomen nu sunt clare.

Numele lui Corneliu Ababii a apărut într-o investigație publicată de RISE Moldova la sfârșitul lunii iulie, în care jurnaliștii analizează cum apar știrile false despre COVID-19. Potrivit RISE Moldova, anume Ababii este administratorul mai multor portaluri de fake news, iar în ultimii patru ani a creat zeci de site-uri cu știri false. El a confirmat că la crearea falsurilor nu lucrează de unul singur, ci cu doi prieteni din copilărie, recunoscând că o face pentru bani, câștigurile ridicându-se la câteva sute de dolari pe lună. „Noi nu ne bazăm pe realitatea la cea ce se întâmplă… doar ca să atragem cât mai multe vizualizări. Dacă știți, vizualizările este egal cu bani… Noi forțăm oamenii ca să dea click pe publicitate. Un click, în mediu în Moldova, costă 2-3 cenți. Dintr-o mie de oameni, dacă o sută dau click pe publicitate, ne iese vreo 3 dolari”, a declarat Ababii pentru RISE.

Citiți integral interviul cu Ababii aici

Captură foto: Rise.md

Nu este prima dată când numele Corneliu Ababii este menționat în anchete jurnalistice. Despre „Trustul media” al unui producător de știri false din Moldova a scris încă în 2017 săptămânalul „Ziarul de Gardă”: „Corneliu Ababii, un tânăr de 21 de ani, membru al organizației de tineret a Partidului Democrat, gestionează nu mai puțin de 10 site-uri care răspândesc știri false în spațiul virtual moldovenesc”.

Informația despre monitorizarea și distribuirea știrilor false - ținută în secret?

Portalul Stopfals.md a solicitat informații de la Serviciul de informații și securitate (SIS) și de la Inspectoratul General al Poliției (IGP) dacă aceste instituții publice s-au autosesizat/sau se vor autosesiza cu privire la activitatea acestui administrator de site-uri de știri false.

Fără a oferi detalii, IGP a precizat că Direcția investigații, infracțiuni informatice „monitorizează ultimele tendințe și fenomenele alarmante din spațiul virtual și mediul on-line, iar în perioada declarării stării de urgență generată de pandemia COVID-19 (...) au fost întreprinse un șir de acțiuni de monitorizare și analiză a resurselor deschise de informație, inclusiv, fenomenul publicării știrilor false”. Făcând referire la un articol din Legea privind serviciul de informaţii şi securitate al Republicii Moldova, IGP a mai adăugat că „datele acumulate au fost expediate către Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova întru adoptarea măsurilor pertinente”. Din răspunsul Inspectoratul General al Poliției nu este clar despre ce date este vorba și nici dacă acestea îl vizează și pe Corneliu Ababii.

Captură foto: răspunsul oferit de IGP

Nici de la SIS nu am putut afla mai multe, doar că „fenomenul creării și răspândirii tendențioase a știrilor false în spațiul media național este investigat continuu prin prisma atentării la securitatea națională și/sau prezentării pericolului social deosebit”. Instituția a menționat că „atât timp cât acest fenomen nu este investigat definitiv, în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea nr. 753 din 23.12.1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, se interzice de a face publice informațiile a căror divulgare ar putea prejudicia securitatea de stat, astfel că Serviciul nu poate oferi detalii referitor la aflarea în vizorul autorității a vreunei persoane, deoarece ar prejudicia calitatea investigațiilor”.

 Captură foto: răspunsul oferit de SIS

Ababii nu a fost audiat de poliție

Reportera Stopfals.md l-a contactat pe Corneliu Ababii, acesta însă a evitat să ofere răspunsuri clare, făcând doar unele precizări. El nu a răspuns la întrebarea dacă a fost sau nu cercetat de organele de drept, însă a lăsat să se înțeleagă că atâta timp cât în R. Moldova nu există legislație împotriva răspândirii știrilor false, nu există temei ca să fie chemat la audieri la poliție sau în altă parte. Ababii a mai precizat că el asigură doar partea tehnică a acestor site-uri și nu este autorul „știrilor”. La final de discuție, a precizat că nu mai activează în acest domeniu.

Corneliu Ababii. Foto: Rise.md

Tânăr din Letonia, arestat după ce a distribuit știri false care incitau la ură

În alte țări lucrurile stau diferit. În Letonia, de exemplu, legea permite până și arestarea celor care creează și distribuie știri false. La 31 ianuarie 2020, poliția letonă l-a arestat pe Niks Endzins, după ce acesta a publicat pe pagina sa de Facebook un video în care incita la ură etnică și invita la „lichidarea chinezilor”. Poliția letonă s-a autosesizat și a inițiat un proces penal după ce a constat că acel video conținea informații false care incitau la ură etnică. La începutul lunii aprilie, Endzins a fost eliberat din arest, iar acum cazul a fost predat Serviciul de Securitate al statului leton. La 13 mai 2020, Serviciul de Securitate a cerut procuraturii să inițieze urmărirea penală. Filmulețul original a fost șters, însă este disponibil pe alte platforme.

Acest tânăr de 23 de ani a intrat în vizorul organelor de drept încă în 2018, când a fost reținut pentru distribuirea știrilor false. Potrivit portalului Baltictimes.com, el a fost arestat și condamnat pentru crearea site-urilor de știri false și distribuirea știrilor false. „Știrile” pe care le crea promovau dezastre naturale, accidente de circulație sau prăbușirea centrelor comerciale, căderea avioanelor, cu scopul de a atrage cât mai mulți vizitatori pe cele șapte site-uri cu un conținut similar pe care le gestiona. În 2018, poliția letonă a deschis un dosar penal, după ce mai multe companii și instituții publice s-au plâns de știrile false care erau distribuite pentru a crea panică. Toate  site-urile de știri false au fost dezactivate. 

Captură foto: www.bnn-news.com

În R. Moldova nu există legislație împotriva răspândirii știrilor false

După instituirea stării de urgență în contextul pandemiei de COVID-19, SIS a cerut blocarea a peste 60 de site-uri pe motiv că publică știri false. Într-un articol publicat în aprilie, portalul Stopfals.md a scris că toate site-urile vizate erau găzduite pe platforme din afara R. Moldova și înregistrate pe nume fictive. SIS a confirmat atunci că administratorii site-urilor de știri false nu pot fi sancționați, deoarece în Republica Moldova nu există sancțiuni penale sau contravenționale pentru răspândirea știrilor false.

Ţîbrigan: Un prim pas ar putea fi adoptarea unui cadru normativ legal de transparentizare a tuturor surselor media

Sociologul Nicolae Ţîbrigan, cercetător la Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), nu crede în „soluții magice” în ceea ce privește abordarea acestui fenomen, iar blocarea site-urilor de știri false nu a fost eficientă nici în R. Moldova, nici în România. „Ceea ce se poate face e să investim mai mult efort în transparentizarea datelor despre administratorii site-urilor. Poate că adoptarea unui cadru normativ legal de transparentizare a tuturor surselor media ar fi un prim pas în stoparea practicii de clonare a unor site-uri cu domenii rezervate de niște anonimi și hostingul prin Panama sau alte zone off-shore. Astfel, toate site-urile înregistrate în Moldova ar putea fi obligate să publice, în mod transparent, datele despre proprietar (persoană fizică/persoană juridică), țara de origine și datele de contact”, susține expertul. În ce privește site-urile de falsuri, create pe domenii din străinătate care oferă anonimatul administratorilor, Nicolae Țîbrigan consideră că „în condițiile unui stat fragil din punct de vedere al securității informaționale, cum este R. Moldova, astfel de site-uri pot reprezenta un real pericol, inclusiv pentru buna desfășurare a proceselor electorale. Să ne aducem aminte doar de impactul pe care l-a avut fake news-ul cu 30.000 de sirieni, care a pornit tot de la un astfel de site. Singura soluție pe termen scurt e ca autoritățile să reacționeze mult mai rapid și să blocheze accesul la conținutul malițios. În același timp, trebuie elaborate și implementate mecanisme care să împiedice abuzurile din partea autorităților, cum ar fi cenzurarea conținuturilor critice sau a site-urilor de opoziție. Aceste măsuri trebuie dublate și de o campanie de „avertizare timpurie”, pentru educarea publicului și a grupurilor vulnerabile din punct de vedere informațional să se ferească de astfel de capcane digitale”.

Mariana Jacot

Stopfals.md