Politica de la Chișinău intră din nou în zona turbulențelor: la doar 5 luni de la învestire, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis pe 12 noiembrie, în rezultatul unei moțiuni de cenzură înaintate de PSRM și susținute cu voturile a 63 de deputați socialiști şi democraţi. Deși subiectul declarat al moțiunii a fost legat de proiectul de lege asumat de premier privind modalitatea de alegere a Procurorului General, unii deputați socialiști au turnat în capul foștilor aliați toate păcatele legate de situația social-economică în Republica Moldova - folosindu-le ca argumente pentru moțiunea sus-numită, realtează jurnaliștii de la portalul Mold-street.com.

Țîrdea atribuie Guvernului Sandu proiecte votate și de socialiști

Analiza discursului de la tribuna Parlamentului a deputatului socialist Bogdan Țîrdea arată că argumentele acestora sunt susținute în mare parte de cifre manipulatorii, irelevante sau prezentate într-un cadru de timp când Guvernul pur și simplu nu putea să influențeze indicatorii vizați.

Mai mult decât atât! Țîrdea atribuie păcate Guvernului pe măsuri care au fost votate în Parlament inclusiv de fracțiunea socialiștilor.

Chiar în prima frază din textul moțiunii de cenzură, socialiştii afirmă că în loc să schimbe direcția greșită spre care merge țara, „actualul Guvern a devenit un cabinet, care prin inacțiunea sa pe diferite direcții de activitate social-economică, dăunează intereselor actualei generații și viitoarelor generații de cetățeni”.

Chiar și așa, unii deputați socialiști au părut a fi luați prin surprindere de dimensiunea socială a moțiunii, deşi pentru ea a semnat toată fracțiunea. De exemplu, după ce premierul Maia Sandu a prezentat în discursul din Parlament pachetul social prevăzut în proiectul de buget pentru anul viitor, deputatul Vasile Bolea a ținut să precizeze că moțiunea se bazează pe asumarea de răspundere pe subiectul Legii Procuraturii, iar „toate cele menționate în domeniul social, nimeni nu le-a refuzat și au fost mereu susținute de PSRM prin vot”.

Fals și dribling de logică economică pe situația din agricultură

Revenind la discursul lui Bogdan Țîrdea (tirajat de presa afiliată socialiștilor), acesta a spus despre Ministerul Agriculturii că „s-ar face vinovat, că multă producție agricolă a rămas anul acesta pe câmpuri” (probabil că a rămas cu impresia când merele putrezeau în livezi în timpul guvernării PDM n.a.), deoarece „nu era piață de desfacere, iar deși în iulie, grindina a distrus 90% din roadă în nord şi sud, Ministerul nu a dat un leu, nu a trimis un funcţionar la acești fermieri necăjiţi”.

În consecință, constată deputatul, în iulie-august, „preţurile la legume şi fructe au crescut cu 20-30%, inclusiv roşii – cu 80%, cartofi - cu 30-60%, fructe – cu 20-30%”.

În cazul acestor acuze aduse Ministerului Agriculturii există cel puțin 3 semne de întrebare: 1. În primul rând, dacă ar fi adevărat cele relatate mai sus, logica economică elementară spune că legătura descrisă ar trebui să fie inversă de fapt. Or, faptul când agricultorii nu își pot vinde producția este o stare de supraproducție pe piață, iar prețurile ar trebui dimpotrivă să scadă și nu să crească, așa cum s-a întâmplat în lunile iulie și august. 2. Nu există niciun suport probator că grindina ar fi distrus anul acesta 90% din roada de la nord și sud. De altfel, acesta este un fals evident, având în vedere că datele BNS pentru perioada ianuarie-septembrie indică asupra unei creșteri a producției vegetale de 7,4% (în prețuri comparabile). 3. Cât privește evoluția prețurilor, este greu de imaginat cum un Guvern instaurat la mijlocul lunii iunie ar putea să influențeze prețurile la fructe și legume din următoarele 2 luni. Mai ales că statul nu poate interveni direct în reglementarea prețurilor la fructe și legume, ci prin soluții soft care necesită timp de a fi implementate.

De exemplu, despre cartofii scumpi a fost relatat anterior și de Mold-street.com, și, după cum a constatat Consiliul Concurenţei, subiectul este unul mult mai complex şi dependent de importuri.

Prezentare de cifre care obiectiv nu puteau fi influențate de Guvern

Printre obiecțiile adresate Ministerului Economiei se numără și faptul că:

• din mai, scad continuu exporturile în UE – în mediu cu 7,5%, iar în august cu 13%!,
• în iunie-august - volumul mărfurilor transportate scădea lunar cu 10%!!! Acesta e un indicator clar al stagnării în sfera producţiei – nu ai ce transporta!
• stagnează investițiile străine directe, sau nu e aşa?

Iarăși este neclar ce numere de magie în materie de politici trebuia să facă ministerul dat cu noua conducere venită la mijlocul lunii iunie ca să elaboreze și implementeze politici care deja să își facă efectul în următoarele 2 luni.

La fel de neclar este de ce în materie de exporturi au fost alese anume cele orientate în UE, care, este adevărat, în acest orizont de timp au scăzut, dar nu continuu (în iulie au crescut), dar cele către alte state decât UE și CSI, unde în lunile iulie și august au fost înregistrate creșteri de 23,8, respectiv 42,2%.

Socialiștii nu menționează nici despre piețele tradiționale din est, și faptul că președintele Dodon se laudă de 3 ani de mandat că a deblocat exporturile în Rusia. Asta deși cota Rusiei în totalul exporturilor scade de la un an la altul. De exemplu, în lunile iulie și august, exportul către statele CSI au scăzut de asemenea cu 17,3%, respectiv 10,6%.

Revenind la piața UE, Guvernul Sandu a reușit, în mandatul de 5 luni, să contribuie la facilitarea exporturilor către UE prin mărirea cotelor de export la produse agro-alimentare către UE fără taxe vamale: • la struguri de la 10 mii de tone la 20 de mii de tone, • la prune de la 10 mii de tone la 15 mii de tone și • adițional a fost obținut o cotă de 1.000 de tone la cireșe.

Datele pe exporturi arată că, anume în cazul strugurilor de masă și a prunelor s-a ajuns la limitele în care este nevoie de a mări volumele exportate fără taxe vamale. Noile cote vor intra în vigoare după ratificarea lor de către UE, în anul 2020.

Cât privește stagnarea investițiilor străine directe, afirmația este una din zona speculațiilor, întrucât statistica balanței de plăți externe pentru al 3-lea trimestru încă nu este disponibilă.

În încercarea de a găsi declin din statistici, socialiștii, prin deputatul Țîrdea, afirmă că scăderea mărfurilor transportate din vara acestui an arată „un indicator clar al stagnării în sfera producției”.

Doar că nu este clar de ce aceștia fac concluzii indirecte și nu prezintă direct statisticile din sfera producției. Iar explicația este foarte simplă, în lunile iulie și august producția industrială, ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a majorat cu 4,3, respectiv 1,5%.

Articolul integral poate fi citit pe portalul Mold-street.com