În turul doi al alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei sunt lansate declaraţii că R. Moldova şi-ar putea pierde statalitatea, Găgăuzia ar putea dispărea, iar predarea în şcoli va fi făcută doar în limba română. Astfel de afirmaţii au fost promovate şi în turul întâi, dar ele nu corespund realităţii.

„Autoritățile centrale intenționează să realizeze unirea Moldovei cu România”

Pe 6 mai, candidata la funcţia de başcan Evghenia Guţul a scris pe pagina sa de Facebook că autorităţile centrale nu-şi ascund intenţiile de a realiza unirea Moldovei cu România. „Locuitorii din Găgăuzia sunt deosebit de îngrijoraţi de intenţiile absolut necamuflate ale autorităţilor centrale de unire cu România. Mi-am exprimat speranţa că autorităţile moldoveneşti totuşi vor întreba cetăţenii ţării, în cadrul unui referendum naţional, dacă aceştia îşi doresc ca Moldova să dispară de pe harta lumii”, a scris Guţul.

Serghei Burgudji, reprezentantul Evgheniei Guţul, la fel a declarat că autorităţile de la Chişinău vorbesc despre unirea cu România. „Vedeţi ce încearcă să facă actuala guvernare? Ea încearcă să provoace un conflict interetnic între Găgăuzia, Transnistria şi centru. Ei au început acum să ne vorbească despre unirea cu România. Toată lumea ştie că dna Sandu a făcut parte din Cabinetul de Miniştri al lui Filat. Nu ne suprinde că ea continuă parcursul lui Filat. Acest lucru se poate solda cu pierderea statalităţii noastre”, a spus Burgudji pe 11 mai în cadrul emisiunii „VIS A VIS” de la postul de televiziune NTS. (23:33-24:11)

Ritorica potrivit căreia guvernarea de la Chișinău ar duce Moldova în România și că autonomia găgăuză ar putea să dispară a fost consolidată și de afirmațiile oligarhului fugar Ilan Șor. Astfel, la 11 mai, în cadrul unei întâlniri electorale (22:40-23:30) în satul Cișmichioi o localnică l-a întrebat pe Șor (care participa la întâlnire în format de conferință video) „dacă va fi păstrată autonomia”. „Nu doar va fi păstrată, chiar va fi fortificată la greu. Nu vom permite Chișinăului pro-românesc să guverneze și să înrăutățească viața oamenilor din toată țara. Îi vom determina să respecte regiunile și raioanele”, a răspuns Șor și a promis să reziste până în pânzele albe pentru ca găgăuzii „să nu se pomenească în România”.

Vom aminti că, în aprilie curent, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani privațiune de libertate pentru escrocherie și spălarea banilor. La fel, instanța a acceptat cererile Bănci Naționale care a solicitat încasarea de la acuzat a sumei de 5,3 mlrd. de lei. Ilan Șor a fugit din țară în vara lui 2019, după schimbarea puterii în Moldova, și se ascunde de justiția moldovenească în Israel. Pe numele fugarului a fost emis un mandat de arestare în contumacie, la fel, acesta a fost anunțat în căutare. Moldova a solicitat extrădarea lui Ilan Șor din Israel.

„Școlile cu predare în rusă vor fi închise, studiile vor fi făcute doar în română”

La 10 mai, Leonid Chiosea, reprezentatul candidatului la funcția de bașcan Grigorii Uzun, a declarat la postul public de televiziune GRT că în curând în Moldova vor fi închise școlile cu predare în limba rusă, iar studiile vor fi făcute doar în română. „Guvernul nostru urmează tiparele aplicate în Ucraina: sunt sigur că vom avea probleme cu limba rusă. Populația de limbă rusă, noi urmăm studiile în rusă. Dacă înțeleg eu bine, mâine-poimâine închid școlile de limbă rusă și studiile vor fi în română. Eu voi încuia aici totul şi voi pleca în altă țară. Noi în altă limbă nu vom putea supraviețui. Prin aceste acțiuni ei au de gând să ne nimicească”, a declarat Leonid Chiosea. (31:42)

Guvernarea de la Chișinău n-a făcut declarații despre unirea cu România

Declarațiile că autoritățile moldovenești intenșionează să realizeze unirea cu România au fost lansate și în primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan. La întâlniri cu alegătorii, în emisiuni și în ziare, candidatul Serghei Cimpoeș și reprezentantul acestuia Ivan Burgudji declarau că în curând Găgăuzia ar putea să dispară, pentru că România poate absorbi Moldova. Același lucru îl spunea candidatul Grigorii Uzun și echipa acestuia. La rândul său, candidatul Nicolai Dudoglo, la mitingul din 20 martie, declara că Moldova „este invadată de peste Prut”. 

În calitate de argument era evocată înlocuirea sintagmei „limbă moldovenească” prin sintagma „limbă română” în actele normative ale ţării.

În realitate, partidul aflat la guvernare nu a declarat despre necesitatea unirii cu România, formaţiunea promovând aderarea cât mai grabnică a ţării noastre la Uniunea Europeană. Acest lucru a fost anunţat de nenumărate ori şi de Preşedinta Maia Sandu, dar şi de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Nicu Popescu. Iar înlocuirea sintagmei „limbă moldovenească” cu sintagma „limbă română” nu presupune intrarea Moldovei în componența României. Stopfals.md a detaliat acest lucru încă în timpul primului tur de scrutin.

Școlile cu predare în rusă nu vor fi închise

Afirmații despre trecerea tuturor școlilor din Moldova la predarea doar în limba română la fel au fost făcute și în primul tur al alegerilor. Ideea era promovată în special de reprezentanții și adepții candidatului Grigorii Uzun. La una din întâlnirile electorale, o susținătoare a lui Uzun a „relatat” cum „românii îi plesneau pe părinţii noştri peste palme doar pentru ca aceştia să scrie gramatica”.

Este o declarație falsă. Nici la nivel de Guvern și Parlament, nici la nivelul Ministerului Educației nu este pusă în discuție trecerea școlilor de limbă rusă la predarea doar în limba română.

Elena Celak,

Stopfals.md

Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.