În campania electorală pentru alegerea başcanului Găgăuziei, unii candidaţi declară despre... unirea Moldovei cu România care iată-iată se va produce. Drept „argumente” ei aduc declaraţiile unor politicieni, dar şi înlocuirea în legislaţia moldovenească a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”.

Candidatul Nicolai Dudoglo: „Ne duc peste Prut”

La 20 martie, în cadrul unui miting la Comrat, Nicolai Dudoglo, candidat la funcţia de başcan, a declarat că Moldova „este dusă peste Prut”. Iar în calitate de dovadă ar servi, în opinia sa, înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în actele normative ale ţării.

„Pas cu pas, ne duc ţara peste Prut. (...) Limba moldovenească nu mai există. Ne-am pomenit deja că limba noastră este româna şi că moldovenii înșiși renunţa la limba lor. Bunăoară, noi, găgăuzii, suntem turci, dar totuși nu spunem că limba găgăuză este turcă”, a afirmat Dudoglo la acel miting. Un alt „argument” al lui Dudoglo a fost declaraţia ex-premierului Moldovei Vlad Filat care chipurile ar fi spus că „calea Moldovei către Uniunea Europeană trece doar prin România”.

Video-ul candidatului Grigorii Uzun: 1 mai şi românizarea

Un alt candidat la funcţia de başcan, Grigorii Uzun, a publicat pe canalul său de TikTok un video în care una dintre participante la o întâlnire electorală, care s-a prezentat ca „fost membru al comitetului raional de partid” sperie lumea cu „românizarea”. „Ne vom trezi la 1 mai: Dă, Doamne, şi românizare, dar aşa ceva nu se va întâmpla!” a declarat femeia. Ulterior, ea a povestit cum românii „îi plesneau pe părinţii noştri peste palme doar pentru ca aceştia să scrie gramatica. Nu vreau ca nepoţii mei să se trezească dimineţile spunând: «Nu vreau să merg la şcoală pentru că acolo tanti mă trage de urechi». Acest lucru nu se va întâmpla pentru că suntem găgăuzi şi pentru că suntem de neînfrânt. Colegi de partid, vom lupta pentru Uzun al nostru!”

Candidatul Serghei Cimpoeş: „Ei declară despre unirea cu România”

La 17 martie, Serghei Cimpoeş, care la acel moment nu fusese încă înregistrat în calitate de candidat la funcţia de başcan, s-a întâlnit cu mai mulţi deputaţi ai Dumei de Stat din Rusia. În cadrul unui briefing la revenirea sa la Comrat, Cimpoeş a spus că unul din subiecte discutate la Moscova a vizat „unirea cu România” şi „legea privind statutul amânat al Găgăuziei”. „Cu referire la statutul amânat, or autorităţile, în diferite timpuri, precum şi în această perioadă, foarte mulţi erau adepţii principiului de unire a Moldovei cu România. Ei declară că, în aceste condiţii, Moldova este lipsită de capacitate, nu va fi în stare să supravieţuiască, astfel că unica modalitate prin care am putea ajunge în Uniunea Europeană este unirea Moldovei cu România”, a spus Cimpoeş.

Ziarul „Gagauz Halki”: „De rezultatele alegerilor depinde dacă se va dizolva sau nu Găgăuzia în componenţa României”

În cele mai recente ediţii ale ziarului regional „Gagauz Halki” este promovată la modul direct ideea de ieșire a Găgăuziei din componența Moldovei pe fundalul „amenințării” unirii cu România sau aderării la Uniunea Europeană. Ziarul aparține mișcării populare omonime, al cărei președinte este Ivan Burgudji, ex-deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și persoană de încredere a lui Cimpoeș în campania electorală.

„În cazul tentativei de aderare a Moldovei la România sau la Uniunea Europeană, fără un acord clar exprimat al Găgăuziei în cadrul unui plebiscit, viitorul bașcan urmează să realizeze decizia referendumului din 2 februarie 2014 cu privire la separarea de Moldova, edificarea unui stat independent şi aderarea la Comunitatea Economică Euroasiatică”, scrie ziarul.

În ediţia nr. 2(133), ziarul oferă informaţii cu privire la vizita lui Cimpoeş în Rusia şi „perspectivele” cooperării, afirmând totodată că „de rezultatele viitoarelor alegeri depinde dacă Găgăuzia va continua să existe în calitate de autonomie sau se va dizolva în componenţa Moldovei unitare ori a României.

Într-o altă ediție a ziarului „Gagauz Halki”, la fel este reiterată teza că „viitorul bașcan va urma să soluționeze chestiunea privind statutul amânat al Găgăuziei”. În același context se vorbește despre „trădarea Românei în timpul Primului Război Mondial, acapararea Basarabiei prin aplicarea forței și atitudinea ingrată a României față de Rusia”.

Ziarul face agitație deschisă în favoarea candidatului Serghei Cimpoeș, argumentându-și poziția prin faptul că „acesta se bucură de susținere din partea Rusiei”, totodată publicația califică războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei ca „operațiune militară”.

Reamintim că mișcarea populară „Gagauz Halki” a fost o mișcare politică din Găgăuzia care a avut un rol important în obținerea de către regiune a statutului de autonomie. În prezent, mișcarea respectivă deja nu are competențe politice, totuși pentru generația în vârstă ea se mai asociază cu patriotismul şi apărarea autonomiei.

Filat n-a spus că unirea cu România este „unica cale spre UE”

În realitate, fostul premier şi fostul preşedinte al Partidului Liberal-Democrat din Moldova Vlad Filat n-a afirmat că unica cale spre EU este prin realizarea unirii cu România, așa cum declară unii candidați la funcție de bașcan. El a declarat că unirea Moldovei cu România are perspective mai reale decât intrarea țării noastre în Uniunea Europeană. „Mobilizarea cetățenilor în jurul ideii de integrare europeană este o iluzie... (...) a spune că aderarea la UE ar fi singura cale viabilă este un neadevăr... (...) Cred că reunificarea celor două state românești este mult mai aproape ca realizare decât aderarea la UE”, a scris Filat la 21 martie pe pagina sa de Facebook.

În plus, cuvintele lui Filat nu pot fi calificate drept o poziţie oficială a autorităţilor moldoveneşti, or acesta nu reprezintă autorităţile, aici fiind vorba doar despre opinia sa personală.

Sintagma „limba română” din legi nu presupune unirea cu România

În cadrul şedinţei plenare din 16 martie 2023, Parlamentul Moldovei a aprobat în lectura a doua legea privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în toate actele normative. Expresiile „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” la fel au fost înlocuite prin sintagma „limba română”. Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră” va fi numită „Limba română”. Autorii proiectului de lege au argumentat adoptarea unor amendamente legislative prin necesitatea implementării avizului aprobat anterior de Curtea Constituţională care a statuat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, așa cum scrie în Declarația de independență.

Aceste modificări nu prevăd „începutul unirii cu România”, așa cum afirmă Nicolai Dudoglo.

Autorităţile n-au declarat despre unirea cu România

Partidul aflat la guvernare n-a declarat despre necesitatea unirii cu România, ci promovează aderarea cât mai rapidă a ţării noastre la Uniunea Europeană şi reformele impuse de acest deziderat. Despre acest lucru, după acordarea Moldovei a statutului de ţară candidată la UE, au declarat şi Preşedinta Maia Sandu, şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Nicu Popescu.

În aprilie 2022, răspunzând la întrebarea lui Alex Cozer, moderatorul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul de televiziune Jurnal TV, despre perspective unirii cu România, Preşedinta Maia Sandu a declarat că Moldova este o țară democratică și această decizie trebuie să o ia poporul.

La câteva luni de la această declaraţie a Maiei Sandu, Serghei Cimpoeş afirma în cadrul unui miting desfăşurat în Găgăuzia, că Chişinăul „are de gând să desfăşoare un referendum privind unirea cu România”, denaturând în totalitate cele spuse de M. Sandu.

Manipulări din ultimele decenii

Istoricianul şi analistul politic Alexei Tulbure menţionează că declaraţiile despre unirea cu România sunt făcute, de obicei, de persoane care nu au atribuţii şi nu sunt în măsură să ia decizii politice. „Despre acest lucru (unirea cu România ca unica cale de accedere în Uniunea Europeană) au vorbit unele personaje marginale, iar atribuirea acestor declaraţii actualei guvernări este o manipulare”, a spus Tulbure într-un comentariu pentru portalul Stopfals.md.

Potrivit expertului, el observă deja de câteva decenii „sperietoarea” despre unirea Moldovei cu România, politicienii recurgând la ea pentru a obţine voturi la alegeri. „Unii politicienii mereu au speriat alegătorii că suntem duşi în România, că vor să ne lipsească de identitate etc. O parte din electoratul nostru, iar în Găgăuzia acest lucru este deosebit de pregnant, respinge vehement ideea de unire cu România, iată de ce trucul respectiv a funcționat de fiecare dată, iar oamenii au mers să voteze pentru acei politicieni care, chipurile, nu ar permite acest lucru. Aşa a fost şi în anii 90, aşa a fost şi pe timpul lui Voronin, şi după Voronin”, a menţionat Alexei Tulbure. „După ce Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, subiectul unirii cu România şi-a pierdut actualitatea. Acum ne ocupăm de sarcinile impuse de aderarea la UE. Pur şi simplu nu mai are sens să fie puse în discuție chestiuni ce ţin de aderarea la România”, a mai spus el.

De ce „românizarea” este evocată în contextul „prieteniei cu Rusia”?

La întrebarea de ce „sperietoarea” despre unirea cu România este prezentată în Găgăuzia, de obicei, în contextul declaraţiilor despre „relaţiile de prietenie cu Rusia”, expertul a spus că şi acest lucru reprezintă o exploatare a sentimentelor alegătorilor care continuă să perceapă Rusia ca pe un partener economic tradiţional. „Totuşi Rusia la care se referă Cimpoeş nu mai există după 24 februarie 2022. Totul s-a schimbat după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, deci tot ce spune Cimpoeş este o tentativă de a induce în eroare şi a manipula, făcând uz de simpatiile tradiţionale pe care găgăuzii le au faţă de Federaţia Rusă. El, în mod deliberat, nu spune nimic despre faptul că astăzi Rusia este un renegat pe arena internaţională, că nimeni nu vrea să aibă nimic cu această ţară, în plus, Rusia însăşi se confruntă cu dificultăţi și probleme economice şi financiare extrem de grave” a concluzionat politologul Alexei Tulbure. 

Elena Celac,

Stopfals.md

Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.