Explozia din 18 septembrie din apropierea satului Colonița a declanșat o reacție coordonată a canalelor de propagandă pro-ruse. În timp ce autoritățile și experții în securitate confirmă prăbușirea unei drone rusești, rețelele de influență ale Kremlinului, în frunte cu propagandistul Alexei Petrovici, lansează versiuni alternative absurde, încercând să distragă atenția de la încălcările repetate ale spațiului aerian al R. Moldova de către aparate de zbor rusești. Stopfals.md a discutat cu doi experți în securitate și un fost ministru al Apărării care explică de ce afirmațiile nu sunt susținute de dovezi și cum o operațiune informațională coordonată poate transforma un incident real într-o narațiune conspiraționistă.

La 21 septembrie, propagandistul pro-rus Alexei Petrovici a negat că explozia din 18 septembrie, produsă în apropierea satului Colonița, ar fi fost provocată de căderea unei drone rusești. El și-a invocat experiența în „căutarea și identificarea munițiilor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial” pentru a susține că „craterul” prezentat de poliție nu ar corespunde unei explozii de asemenea intensitate.

„Populației i-a fost arătată o bucățică dintr-un câmp arat de un tractorist beat, prezentată drept „crater” și, în mod tradițional, au fost prezentate fragmente ale unui aparat de zbor cu inscripții în limba rusă. Știu foarte bine cum arată un crater produs de o explozie care răspândește undă sonoră pe câțiva kilometri. O detonație de asemenea intensitate nu putea lăsa doar acea brazdă ridicolă de la marginea unei vii (în original: «населению показали кусочек вспаханного пьяным трактористом поля, назвав это "воронкой", и, традиционно продемонстрировали обломки летального аппарата с буквами на русском языке. Как выглядит воронка от взрыва, разнесшего звуковую волну на несколько километров, мне известно очень хорошо. Не могла детонация такой силы оставить вот эту смешную борозду на окраине виноградника»)”.

Postarea este însoțită de două fotografii: una în care Petrovici apare lângă un crater de dimensiuni mari și alta care surprinde locul deflagrației de la Colonița, publicată de poliție.

El mai spune că „autoritățile mint cu nerușinare și încearcă să ascundă adevărata cauză a exploziei din suburbia Chișinăului”: „Dacă luăm în considerare faptul că pe teritoriul R. Moldova a început deja producția de aparate de zbor, dacă ne amintim că teritoriul țării noastre a devenit un hub de transport pentru mutarea armamentului, dacă luăm în calcul traficul legalizat de arme și muniții, atunci cauza unei explozii atât de puternice putea fi orice. Dar în niciun caz căderea unei drone, așa cum încearcă să ne convingă (în original: «сли учесть тот факт, что на территории Республики Молдова уже начали производство летательных аппаратов, если вспомнить о том, что территория нашей страны стала транспортным хабом для перемещения вооружения, если взять во внимание легализованный трафик оружия и боеприпасов, то причиной такого мощного взрыва могло быть всё, что угодно. Но только не падение дрона, как нас пытаются убедить»)”.

Distribuire simultană pe Telegram

Afirmațiile lui Petrovici au fost promovate activ în special pe Telegram. Fără a prezenta dovezi, Salut Moldova, Гений Карпат, Sputnik Moldova, Дежурный по Молдове - блог Ильи Киселёва sau Balkan-Centre, canale pro-Kremlin cunoscute pentru răspândirea dezinformării, au repetat aproape identic aceleași mesaje-cheie (că explozia n-a fost provocată de o dronă rusească și ar demonstra existența unei producții clandestine de arme și drone în R. Moldova, că țara ar fi transformată într-un hub pentru transportul armamentului și că fragmentele de dronă prezentate de autorități sunt probe înscenate).

Afirmațiile au fost preluate și de site-ul Комсомольская правда в Молдове (KP), pagina de Facebook Gagauz Media și mai multe conturi de Facebook.

Pavel Horea: Compararea craterului cu alte explozii nu demonstrează că nu a fost o dronă
Expertul în domeniul securității de la comunitatea WatchDog.MD, Pavel Horea, spune că încercarea lui Petrovici de a concluziona că explozia nu a fost provocată de o dronă doar printr-o comparație simplistă între două situații diferite nu este argumentată.

„Doar printr-o comparație simplistă între două situații evident diferite nu poți să afirmi că explozia nu a fost provocată de o dronă sau că era vorba despre niște drone care se testau. Faptul că este prezentată o fotografie cu o gaură rezultată în urma exploziei nu spune nimic, dacă nu știm ce tip de muniție a fost implicată. Argumentația prezentată este foarte slabă. Cu atât mai mult cu cât autoritățile au găsit și fragmente la locul incidentului”, a spus expertul pentru Stopfals.md.

Horea afirmă că dimensiunea unui crater depinde de mai mulți factori, iar comparația făcută de Petrovici ignoră diferențele dintre o dronă și un proiectil care pătrunde în sol: „Atunci când un obuz, o bombă sau alt dispozitiv explodează după ce a pătruns în pământ, situația este diferită de cazul unei drone. Dronele de acest tip nu au capacitatea de a pătrunde adânc în sol înainte de detonare. Ele nu sunt foarte grele, sunt fabricate dintr-un aliaj relativ ușor. Compoziția lor nu le permite să pătrundă în sol și să explodeze la un metru adâncime. În schimb, un obuz de artilerie care cade în sol, datorită inerției, poate penetra chiar și până la un metru și atunci poate lăsa un crater mai mare”.

Potrivit expertului, nici tipul solului nu poate fi ignorat atunci când este analizată o explozie: „Dacă solul este mai nisipos, craterul va fi mai mare. Dacă este un sol mai dens, argilos, craterul va fi mai mic”. Horea mai spune că incidentele anterioare cu drone căzute pe teritoriul R. Moldova arată un tipar diferit de cel invocat de Petrovici. „Am văzut și cazurile precedente. Dronele au explodat la contactul cu solul. Nu s-a format un crater adânc, ci au fost împrăștiate fragmente, a existat foc și explozia s-a produs la suprafața solului”, susține expertul în domeniul securității, Pavel Horea.

Vitalie Marinuța: R. Moldova nu are cadrul legal pentru producție de drone, iar neutralitatea nu permite tranzitul militar invocat de Petrovici

Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, spune că R. Moldova nici măcar nu are cadrul legal pentru o producție de drone, arme sau muniții, așa cum sugerează Petrovici. El respinge și afirmația potrivit căreia R. Moldova ar fi folosită pentru transportul armamentului.

„Având în vedere insecuritatea care persistă în jurul Republicii Moldova din cauza războiului început de Federația Rusă împotriva Ucrainei, țara trebuie să aibă grijă de propria securitate. Eu aș fi fericit dacă am fi pregătiți să producem inclusiv drone și alte echipamente de apărare. Cu regret însă, din câte cunosc, R. Moldova abia acum discută despre crearea cadrului legal care să permită producerea dronelor. Dronele nu mai sunt tehnologia viitorului, ci o realitate a prezentului. La momentul actual, eu nu cunosc cazuri în care R. Moldova să fie folosită ca un hub de transport al armamentului pentru Ucraina. Vedem transporturi umanitare, vedem refugiați și facem tot posibilul să ajutăm Ucraina prin mijloace non-militare. Mai mult, Republica Moldova nu are niciun cadru legislativ și nicio decizie care să permită folosirea teritoriului său pentru transportul de armament și muniții. Neutralitatea nu permite acest lucru, iar guvernarea actuală respectă această condiție”, a spus Vitalie Marinuța într-un comentariu pentru Stopfals.md.

Fabricarea de armament și drone necesită o infrastructură vizibilă

Potrivit lui Pavel Horea, producerea de arme, muniții sau drone presupune o infrastructură imposibil de ascuns.

„Trebuie să facem diferența între producția de drone și producția de muniții. Sunt două lucruri diferite. Statul are monopol asupra producerii obuzelor, cartușelor și elementelor explozive care intră în componența munițiilor. Nu putem spune că acum ar fi fost inițiată o producție clandestină doar pentru că cineva a lansat această versiune. Trebuie să înțelegem că producția de muniții sau de explozibili pentru drone este un proces foarte complex. Nu poți face asta într-un garaj sau într-un depozit improvizat. Există norme de siguranță extrem de stricte. Ai nevoie de personal foarte bine pregătit și de echipamente foarte specifice. Ar trebui depus un efort enorm pentru a acoperi o asemenea producție. La capitolul producției de drone situația este similară”, spune Pavel Horea.

Vitalie Marinuța admite că tentative de trafic ilegal pot exista, însă spune că acestea nu înseamnă că statul le-ar permite sau le-ar încuraja: „Ar fi naiv să credem că, la 400 de kilometri de linia frontului, nu există încercări de trafic ilegal cu armament sau cartușe. Diferența este că statul combate astfel de activități și se depun eforturi pentru ca aceste cazuri să fie investigate și sancționate”.

O operațiune informațională pentru a deturna atenția de la încălcările spațiului aerian

La rândul său, expertul în politici publice și securitate la comunitatea WatchDog.MD, Andrei Curăraru, susține că unul dintre mecanismele centrale ale postării lu Petrovici, preluată de alte surse propagandistice, este amestecarea unor informații reale cu afirmații care nu sunt demonstrate, pentru a crea aparența unei concluzii credibile.

„Petrovici ia un element real, faptul că există tranzit prin R. Moldova, după care adaugă afirmația că acest tranzit ar avea natură militară. În realitate, R. Moldova a declarat oficial că permite doar tranzitul unor mărfuri care nu au natură militară. Pe acest fundal, el susține că R. Moldova ar fi dezvoltat deja capacități de asamblare a dronelor pe teritoriul său. Paradoxal, dezvoltarea unor drone de interceptare ar fi, de fapt, un lucru benefic pentru securitatea țării, iar acest proces încă trenează”, spune expertul.

Modul în care mesajul lui Alexei Petrovici a fost distribuit pe mai multe canale într-un interval foarte scurt amintește de tehnicile folosite în operațiunile informaționale rusești, în care sunt lansate simultan mai multe explicații pentru același eveniment. „Ceea ce vedem noi online seamănă foarte bine cu o operațiune informațională. Ne dăm seama că, în ultimul timp, frecvența survolării teritoriului suveran al R. Moldova este foarte mare. Capacitatea lor de a explica felul în care aceste drone sunt utilizate agresiv în proximitatea teritoriului R. Moldova nu există. De aceea, ei recurg la o tehnică bine cunoscută Federației Ruse: lansează multiple narațiuni care produc confuzie și nu permit consumatorului de astfel de știri să ajungă la o singură concluzie. Distribuirea masivă prin canale de Telegram și pseudo-influenceri de pe Facebook ne oferă indicii că vorbim despre o operațiune informațională coordonată, nu doar despre un episod izolat de dezinformare”, spune Curăraru într-un comentariu pentru Stopfals.md.

„Sunt foarte multe elemente care, puse cap la cap, arată că aceste afirmații nu rezistă unei analize serioase. Este clar că autorii unor asemenea mesaje încearcă să devieze atenția publică de la faptul că Federația Rusă încalcă tot mai des spațiul aerian al R. Moldova și că incidentele devin din ce în ce mai grave. Vedem deja drone care ajung foarte aproape de Chișinău, iar astfel de discursuri încearcă să scoată Federația Rusă din centrul responsabilității și să creeze o altă explicație pentru aceste incidente”, completează Pavel Horea.

Cum poate fi identificată o campanie coordonată?

În opinia lui Andrei Curăraru, cititorii pot identifica mai ușor o campanie coordonată verificând dacă autorul își susține afirmațiile cu dovezi și dacă observă că același mesaj este preluat aproape identic de mai multe canale.

„În primul rând, trebuie analizate critic sursele și probele invocate. Petrovici publică o fotografie lângă craterul produs de explozie, însă nu prezintă nicio dovadă privind presupusul trafic de arme prin R. Moldova și nici demonstrații privind existența unei producții de drone pe teritoriul țării. Sunt afirmații gratuite care ar trebui probate. În al doilea rând, aceeași narațiune este preluată simultan de numeroase canale anonime, care în mod normal își promovează propriile mesaje și nu reproduc aproape identic conținutul altora. În al treilea rând, profilul lui Alexei Petrovici este, în sine, un indicator important. El se află sub sancțiuni ale Uniunii Europene pentru activități de propagandă și promovarea intereselor rusești, ceea ce oferă un context relevant pentru evaluarea credibilității mesajelor sale și arată că poziția sa nu poate fi tratată ca una neutră sau independentă”, spune Andrei Curăraru.

Explozia de la Colonița. Motorul și fragmentele unei drone, descoperite aproape de locul deflagrației

În dimineața zilei de 18 septembrie 2026, în jurul orei 4:20, un zgomot puternic de deflagrație, însoțit de o lumină intensă, a alertat locuitorii din satul Colonița, municipiul Chișinău, dar și din suburbiile învecinate Tohatin și Bubuieci și chiar din unele cartiere ale Chișinăului. Momentul a fost surprins și de camerele de supraveghere.

În după-amiaza aceleiași zile, poliția a anunțat că explozia a avut loc pe un teren din apropierea satului Colonița. Au fost găsite mai multe componente ale unei drone, inclusiv motorul aparatului, acestea aflându-se pe o rază de aproximativ 100 de metri de la locul deflagrației. Imaginile de la fața locului arată că aparatul a căzut într-un lan de floarea-soarelui de pe care fusese deja strânsă recolta.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat oficial producerea exploziei, menționând că este vorba despre o dronă: „Preliminar, vorbim despre un motor cu propulsie reactivă. Ca model și alte elemente care sunt, o să revenim suplimentar atunci când colegii vor finaliza cercetarea la fața locului și vom putea comunica alte detalii”.

R. Moldova ar putea permite producerea de drone și sisteme antidronă

Reacțiile surselor de propagandă care contestă sursa exploziei de la Colonița nu a apărut într-un vid informațional. Într-un interviu acordat în iunie 2026, președinta Maia Sandu a anunțat că R. Moldova pregătește modificări legislative pentru a permite producția proprie de drone și sisteme antidrone, având în vedere riscurile de securitate și numeroasele survolări ilegale ale spațiului aerian național de către aparate de zbor rusești.

„Trebuie să consolidăm sistemul nostru antidrone și sistemul de bruiaj. Sunt două elemente la care se lucrează. Trebuie să începem să producem antidrone, drone care să intercepteze și să doboare drone. Am solicitat Guvernului, în special în contextul ultimelor întâmplări, să pregătească modificarea legislației pentru că, pe de o parte statul trebuie să producă aceste drone sau antidrone, dar pe de altă parte trebuie să permitem și sectorului privat”, a menționat șefa statului.

Potrivit președintei, discuțiile pe acest subiect au fost deja inițiate cu guvernul și Ministerul Apărării, iar modificările legislative necesare urmează să fie pregătite în perioada următoare. Deocamdată, în spațiul public nu au fost prezentate propuneri privind potențiale modificări legislative.

Portavocea Kremlinului

Cunoscut și în spatele pseudonimului Солдат Победы (trad. - Ostașul Victoriei) și prezent drept coordonator al Comitetului Național de Coordonare Victorie, Alexei Petrovici este un promotor activ al narațiunilor pro-Kremlin din R. Moldova.

El elogiază „valorile sovietice” și acuză guvernarea proeuropeană că ar promova nazismul în R. Moldova. Activitatea sa e legată de organizația de stat din Rusia Pravfond, care justifică războiul din Ucraina, fiind acuzată de propagandă militaristă și alte acțiuni de război hibrid în Occident.

Petrovici este cercetat într-un dosar penal privind propaganda de război. Despre dosar a anunțat chiar el într-un video publicat pe 9 iunie curent, în care a respins acuzațiile și a afirmat că este victima unei persecuții politice. Potrivit Rise.md, Petrovici deține și cetățenia rusă, pe lângă cea a R. Moldova.

În ultimii ani, Stopfals.md i-a dezmințit în mod repetat afirmațiile, printre care fabricarea unor teze false despre manualele de istorie care ar justifica „crimele naziste” sau o presupusă închidere a Muzeului Memorial din satul Malinovscoe, raionul Râșcani.

 

Victoria Borodin

Stopfals.md

 

Софинансирование Европейского Cоюза. Высказанные мнения и точки зрения принадлежат исключительно автору (авторам) и не обязательно отражают позицию Европейского Союза или Европейского агентства по здравоохранению и цифровым технологиям (HaDEA). Ни Европейский Союз, ни HaDEA не несут за них ответственности.