Politicieni, site-uri și pagini de social media (în special pro-Kremlin) au prezentat ca dovezi mai multe afirmații dintr-un raport interimar al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, care acuză Comisia Europeană de cenzură și presiune în alegerile din mai multe state europene, inclusiv R. Moldova și România. În realitate, afirmațiile din acest raport provizoriu nu au fost supuse votului membrilor Camerei Reprezentanților. Comisia Europeană a calificat acuzațiile drept „absurde și nefondate”. „Este un text politic folosit ca armă într-o dispută economică: transformă conflictul dintre Uniunea Europeană și marile platforme într-o poveste emoțională despre „cenzură”, ca să apere interese comerciale”, declară expertul Andrei Curăraru.

Afirmații speculative și exagerate despre acest proiect de raport au fost publicate atât de unii politicieni, cât și de unele canale și conturi de social media. Este vorba îndeosebi de entități care obișnuiesc să răspândească narațiunile false ale propagandei Kremlinului, dar și despre politicieni sau activiști aflați în opoziție. Majoritatea au dezinformat intenționat sau au exagerat cu concluzii care nu au acoperire factuală, aspecte despre care vom scrie mai jos (exemple de postări tendențioase sau exagerate pe Facebook - aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici sau aici, Telegram - aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici sau aici, ori unele site-uri).

Ce conține raportul cu privire la R. Moldova?

Raportul interimar al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite ale Americii, intitulat Amenințarea Cenzurii Străine, Partea a II-a: Campania Europei de cenzură a Internetului global și cum afectează aceasta discursul american în Statele Unite, conține mai multe acuzații la adresa Comisiei Europene.

captură raport

Cu referire la R. Moldova, autorii raportului afirmă că Comisia Europeană „a făcut presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova” de la intrarea în vigoare a Digital Services Act (DSA) (n. r. - lege a Uniunii Europene care reglementează responsabilitățile platformelor online privind conținutul digital, siguranța utilizatorilor și transparența. Conform acestui regulament, companiile mari precum Google, Meta, Amazon sau TikTok au obligații suplimentare, inclusiv audituri anuale, raportări detaliate și mecanisme eficiente de moderare a conținutului).

captură raport

Se mai afirmă că „între 2023 și 2025, Comisia a colaborat cu platformele și le-a presat să cenzureze agresiv conținutul înaintea alegerilor naționale din Moldova, Olanda, Franța, Irlanda și România”.

captură raport

„Cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din Moldova din 2024, EU Support Hub pentru Moldova al Comisiei Europene a găzduit un summit de două zile cu reprezentanții platformelor pe tema „abordarea riscurilor de dezinformare prin reglementarea serviciilor digitale”. Printre vorbitori s-a numărat și Prim-ministrul Republicii Moldova. Discuțiile au inclus „cele mai bune practici” pentru cenzurarea presupusei dezinformări, cu accent special pe DSA. Alegerile prezidențiale au inclus un candidat din același partid ca și prim-ministrul Moldovei, ridicând preocupări semnificative legate de conflictul de interese. Mai mult, Moldova nu este încă un stat membru oficial al Uniunii Europene, ceea ce ridică noi întrebări cu privire la motivul pentru care a avut loc o discuție privind DSA în Moldova, în condițiile în care Comisia susține că DSA nu este extrateritorial și nu se aplică în Moldova”, se mai arată în raport. 

captură raport

Reacția Comisiei Europene: „Complet absurd și nefondat”

Comisia Europeană a respins acuzațiile SUA de cenzură în social media. „Susținem libertatea de exprimare. Orice acuzație adusă Europei că nu protejăm libertatea de exprimare sau orice acuzații de cenzură sunt complet absurde și nefondate. Permiteți-mi să reamintesc că libertatea de exprimare este, desigur, un drept fundamental în Europa”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de dezinformare, Thomas Regnier.

„Este întotdeauna bine să avem audieri publice. Reamintesc că susținem pe deplin libertatea de exprimare. Am spus-o de multe ori de la această tribună”, a declarat Regnier într-o conferință de presă la Bruxelles, referindu-se la audierea publică din Congresul american în legătură cu raportul vizat.

Potrivit acestuia, Digital Service Act (DSA) există pentru a proteja libertatea de exprimare și pentru asigurarea posibilității ca cetățenii europeni să exercite acest drept fundamental inclusiv online: „Puteți verifica online indexurile publice care clasifică drepturile fundamentale sau libertatea de exprimare online. Veți vedea că țările aflate în fruntea acestor indexuri provin toate dintr-o singură parte a globului – Europa. (...) Asta spune totul”.

Thomas Regnier a oferit exemplul Meta, compania care deține Facebok și Instagram: „În primele șase luni ale anului 2025, Meta a luat 24,5 milioane de decizii de moderare a conținutului care au afectat utilizatorii din Europa. Nu este vorba de Comisie, deoarece Comisia nu a luat nicio decizie de moderare a conținutului de la intrarea în vigoare a DSA”.

Expert: Raportul e o armă politică în conflictul dintre UE și marile platforme din SUA. Miza reală: banii și modelul de afaceri

Andrei Curăraru, expertul comunității WatchDog.MD, atrage atenția asupra contextului apariției raportului, dar și a caracterului acestuia. „Este un raport provizoriu scris de personalul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, după repozitoriu, fără susținere din partea ambelor partide. Nu este o hotărâre, nu este o concluzie adoptată de comisie, nu are vot, nu are aprobare instituțională la nivel de comisie. Este un text politic folosit ca armă într-o dispută economică: transformă conflictul dintre Uniunea Europeană și marile platforme într-o poveste emoțională despre „cenzură”, ca să apere interese comerciale”, a comentat el.

„Pe Moldova, raportul împinge două idei, ambele umflate. Prima: o conferință de două zile pe tema dezinformării, înainte de prezidențialele din 2024, unde Recean e menționat ca vorbitor. Raportul o prezintă ca un moment de influență. În realitate, conferința nu a schimbat aproape nimic. Nu a produs un mecanism care să oprească valurile de falsuri, nu a obligat platformele să acționeze, nu a dat rezultate măsurabile.

A doua: „echipa de reacție rapidă” a Uniunii, pe care o descriu ca instrument de presiune. În realitate, era un canal de comunicare, o punte prin care puteai trimite semnalări și cere reacții rapide. Și ce s-a întâmplat în practică? Multe platforme au ignorat canalul sau au răspuns târziu, uneori când deja trecuse valul de dezinformare și prejudiciul a fost cauzat. Și mai grotesc, raportul sugerează că „amestecul Rusiei” în alegeri nu ar fi fost demonstrat, tratând tema ca etichetă politică, nu ca problemă reală de securitate regională. Aici intervine întrebarea pentru așa-numiții proeuropeni, dacă susțineți A, trebuie să susțineți și B. Deci, Rusia nu s-a implicat în alegerile din Republica Moldova?”, se întreabă Andrei Curăraru.

Potrivit expertului, miza reală a acestui raport sunt banii și modelul de afaceri: „În decembrie 2025, rețeaua lui Musk e prezentată cu amendă de 120 de milioane de euro, inclusiv 45 de milioane pentru schema cu bifa pentru utilizatori verificați, iar în 2025 sunt invocate amenzi totale de 700 de milioane pentru Apple și Meta, legate de reguli de piață și date. Deci despre asta e, nu despre drepturile moldovenilor”.

Amestecul Rusiei în alegerile din R. Moldova este un fapt

Pentru că raportul american se referă doar la Europa, acesta nu conține afirmații sau constatări despre interferența agresivă a Federației Ruse în alegerile prezidențiale (2024) și cele parlamentare (2025) din R. Moldova.

Când vorbim despre amestecul extern în scrutinele recente, este important să evidențiem rolul pe care l-a avut regimul de la Kremlin și interpușii acestuia (în frunte cu Ilan Șor).

Atât Stopfals.md (aici, aici, aici, aici sau aici) cât și jurnaliștii de investigație de la alte publicații au publicat de mai multe ori la acest subiect, arătând mai multe dovezi în acest sens.

Redacția Stopfals.md a scris și despre existența a numeroase pagini anonime de Facebook care, înainte de alegerile din 2024 și 2025, sponsorizau cu sute de mii de euro postări cu dezinformări și manipulări specifice propagandei Kremlinului.

Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API