Pretinsul ministru al securității de stat (mgb) din regiunea transnistreană a reluat mai multe narațiuni specifice Kremlinului într-un interviu pentru RIA Novosti. Valeri Ghebos a afirmat că R. Moldova s-ar „militariza accelerat”, ar renunța la neutralitate, s-ar apropia de NATO și ar exercita presiuni economice asupra regiunii transnistrene. El a anunțat și despre o pretinsă implicare a autorităților constituționale în alegerile nerecunoscute din stânga Nistrului. Declarațiile au fost preluate masiv de site-uri și canale de social media cu politică editorială pro-Kremlin. Analiza faptelor și a comentariilor experților arată că afirmațiile lui Ghebos nu corespund adevărului și sunt lipsite de acoperire factuală.

Veșnicul refren al narațiunilor false

La întrebarea agenției ruse de stat RIA Novosti, în care se afirmă că „Moldova se militarizează activ” (în original: «Молдавия стремительно милитаризируется»), așa-zisul ministru al securității de stat din stânga Nistrului a răspuns că „Moldova își continuă cursul de militarizare, derivând treptat spre renunțarea la statutul de neutralitate” (în original: «Молдова продолжает курс на милитаризацию, дрейфуя в сторону отказа от статуса нейтралитета»), făcând referire la colaborarea autorităților R. Moldova cu NATO.

Declarațiile din interviul publicat la 21 mai au fost preluate masiv în stânga Nistrului (aici, aici) și pe site-uri rusești (aici, aici, aici, aici), fiind distribuite și de conturi anonime de social media.

Narațiunile false despre „militarizarea” R. Moldova, așa-zisa încălcare a neutralității constituționale și pretinsa atragere în război au fost cele mai intens promovate în ultimii ani în R. Moldova, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Această realitate este reflectată în clasamentele falsurilor, realizate anual de portalul nostru.

Stopfals.md a precizat în repetate rânduri că bugetul apărării al R. Moldova rămâne unul mic (mai puțin de 1% din PIB) și a demontat falsuri precum că autoritățile ar militariza statul în detrimentul programelor sociale.

Cu referire la „renunțarea la neutralitate” care ar fi impusă de actuala guvernare (afirmație promovată de Moscova și propaganda sa), vom preciza că R. Moldova este stat neutru prin Constituție, acest statut putând fi revizuit „numai cu aprobarea prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale” (art. 142). Autoritățile nu au făcut niciun pas în sensul modificării statutului de neutralitate sau renunțarea la acesta.

Colaborarea cu NATO are loc cu respectarea neutralității constituționale a R. Moldova. Ea nu presupune obligații militare sau participarea la operațiuni de luptă, ci se concentrează pe consolidarea securității interne și pe alinierea la standarde euro-atlantice (sprijin tehnic, instruire și asistență la reformarea sitemului apărării). În cazul asistenței prin livrări de echipamente militare, vorbim în mare parte despre cele defensive, neletale.

„Accentul principal al cooperării NATO cu Republica Moldova este sprijinirea eforturilor țării de a-și reforma și moderniza structurile și instituțiile de apărare și securitate”, precizează Alianța pe pagina oficială, menționând că respectă „în totalitate” statutul de neutralitate constituțională a R. Moldova.

În realitate, singurul stat care încalcă neutralitatea R. Moldova este Rusia, care menține ilegal trupe militare în regiunea transnistreană (Grupului Operativ de Trupe Ruse - GOTR). Acest lucru se întâmplă în pofida numeroaselor solicitări ale Chișinăului de retragere a trupelor, dar și a angajamentului asumat de Moscova la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, pe care nu l-a respectat.

„Presiunile economice” sunt, de fapt, aplicarea uniformă a legii pe ambele maluri ale Nistrului

Agenția rusă mai afirmă în interviu că „Transnistria se confruntă cu presiuni economice colosale acum din partea Moldovei” (în original: «Приднестровье сейчас испытывает колоссальное экономическое давление со стороны Молдавии»).

Afirmațiile au fost completate de Ghebos: „Adversarul nostru utilizează întregul arsenal de instrumente de care dispune pentru a exercita o influență negativă asupra transnistrenilor. Aceasta se manifestă la nivel militar-politic, informațional, economic, cultural-ideologic, educațional, religios și la alte niveluri de influență” (în original: «Наш противник использует весь имеющийся инструментарий для оказания негативного воздействия на приднестровцев. Это военно-политический, информационный, экономический, культурно-идеологический, образовательный, религиозный и другие уровни воздействия»).

Și aceste afirmații au fost distribuite masiv în surse media din Rusia și din regiunea transnistreană, dar nu sunt însoțite de dovezi.

Acuzațiile despre pretinse presiuni, în special economice, care ar avea și impact social asupra locuitorii din stânga Nistrului s-au întețit după intrarea în vigoare a noului Cod vamal al R. Moldova, de la 1 ianuarie 2024. Documentul nu mai prevede un șir de facilități fiscale pentru agenții economici transnistreni, obligându-i să achite taxe și impozite în mod egal cu cei din dreapta Nistrului. Conform legii, toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, achită taxa vamală pe principii generale.

Totodată, la 30 aprilie 2026 Parlamentul R. Moldova a decis anularea graduală a facilităților fiscale pentru agenții economici din stânga Nistrului și crearea Fondului de convergență pentru susținerea populației din raioanele de est.

Potrivit notei de fundamentare a documentului, anularea facilităților fiscale „va nivela acest teren, impunând tuturor agenților economici aceeaşi obligație de a contribui la bugetul de stat pentru accesul la piața de consum a Republicii Moldova. Aceasta va determina entitățile din regiune să îşi eficientizeze procesele de producţie sau să accepte marje de profit realiste, eliminând subvenţia indirectă oferită de cetăţenii de pe malul drept prin necolectarea acestor taxe”.

Deși decizia a provocat un nou val de acuzații ale propagandei de la Tiraspol, măsura va elimina treptat discrepanțele fiscale și legislative dintre cele două maluri, iar banii din Fondul de convergență vor fi utilizați „pentru modernizarea infrastructurii, dezvoltarea proiectelor și a programelor de susținere a mediului de afaceri și a cetățenilor din regiunea transnistreană (...) „Aceasta ar demonstra cetățenilor din stânga Nistrului avantajele de a fi parte a unui sistem fiscal legitim, care oferă protecţie şi servicii în schimbul contribuțiilor”.

Acuzații de „deturnare” a alegerilor nerecunoscute

Valeri Ghebos a mai declarat că autoritățile R. Moldova vor să deturneze „alegerile prezidențiale” din regiunea transnistrează din decembrie 2026, afirmând că „anul trecut, structurile de securitate din Transnistria au acuzat deja presupuse tentative de interferență din partea autorităților moldovene în procesul electoral, inclusiv în alegerile pentru sovietul suprem al regiunii”.

Dincolo de faptul că nici de această dată nu sunt prezentate dovezi, e important de precizat că la așa-numitele alegeri pentru sovietul suprem de la Tiraspol din 30 noiembrie 2025, la care Chișinăul s-ar fi implicat pentru a le „sabota”, a fost înregistrată un nivel redus de participare - doar 26% din locuitori.

Potrivit unei analize a asociației Promo-Lex, acest lucru atestă demoralizarea politică, degradarea social-economică și migrația masivă din regiune: „Dinamica participării la vot arată o prăbușire structurală: de la 78,6% la referendumul „pro-Rusia” din 2006 la aproximativ 60% la prezidențialele din 2016, apoi sub 30% la parlamentarele din 2020 și la noul minim de 26% în 2025. Prezența redusă reflectă combinat demoralizare politică, degradare social-economică și migrație masivă, într-un context în care salariile și pensiile din regiune sunt aproape la jumătate față de malul drept, iar crizele energetice din 2025 au lovit puternic industria și gospodăriile”.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a calificat declarațiile reprezentantului de la Tiraspol drept „speculative, lipsite de credibilitate” și care „nu merită comentarii suplimentare”.

Expert: Scopul e să mențină frica

Expertul în politici publice și securitate al Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, explică declarațiile lui Ghebos despre așa-numita militarizare prin încercarea Tiraspolului de a menține frica în rândul populației din regiune.

„Când Valeri Ghebos vorbește despre „militarizarea Moldovei”, își justifică propria leafă și potențialul de corupție. O structură de securitate dintr-o regiune nerecunoscută are nevoie permanentă de amenințări. Frica aduce bugete, personal, control intern și atenție de la Moscova. Pentru Tiraspol, orice acțiune defensivă a Chișinăului poate fi prezentată ca „militarizare”: instruire, echipamente, cooperare externă, modernizare tehnică. Scara nu contează, ci felul cum poate fi interpretată contrar intereselor Moldovei”, a comentat expertul pentru Stopfals.md.

Legat de așa-numita încălcare a neutralității, Curăraru amintește că acest statut, așa cum este prevăzut în Constituție, interzice prezența trupelor străine pe teritoriul țării. Însă anume trupele ruse se află în regiunea transnistreană fără acordul Chișinăului, iar reprezentanții Tiraspolului trec cu vederea acest fapt.

În privința acuzațiilor despre tentativele de sabotare a așa-ziselor alegeri și intimidare a funcționarilor electorali din regiune, expertul WatchDog.MD susține că prin asemenea discurs, Tiraspolul caută vinovatul pentru eventualul absenteism (n. red. - ca cel înregistrat la scrutinul nerecunoscut din 2025).

„Dacă apar absenteism, conflicte interne sau probleme de mobilizare, explicația este deja pregătită: „Chișinăul a sabotat procesul”. Chișinăul nu are interes să se implice într-un scrutin pe care nu îl recunoaște. O asemenea implicare ar oferi greutate politică unui proces neconstituțional. Interesul Chișinăului este aplicarea legii, controlul riscurilor de securitate și protejarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova”, spune Andrei Curăraru.

Ex-vicepremier pentru Reintegrare: Modernizarea armatei este un lucru normal, inclusiv pentru un stat neutru

„Orice stat, inclusiv cele neutre, investesc în forțele armate și își pregătesc cetățenii pentru a putea să-și apere țara. Un bun exemplu aici este Elveția, unul dintre statele care investește foarte mult în apărare și în forțele armate, fiind un stat cu o neutralitate recunoscută și respectată de multe secole. Republica Moldova, de asemenea, trebuie să investească și să aibă o armată capabilă să poată apăra în cazul existenței unor pericole”, a comentat pentru Stopfals.md fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan.

El amintește că cea care încalcă neutralitatea R. Moldova este Rusia. Exemple sunt prezența militară ilegală în regiunea transnistreană și survolarea abuzivă a spațiului aerian al țării: „Respectiv, noi vedem că riscurile din jurul Republicii Moldova sunt reale, armata trebuie să fie consolidată, anume ca să poată răspunde acestor riscuri. Cei care cu adevărat încalcă principiul din neutralitate sunt forțele străine ilegale și exponentele Federației Ruse care încalcă spațiile și nu respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Referindu-se la pretinsa sabotare a proceselor electorale ilegale din stânga Nistrului, Gheorghe Bălan consideră că aceste acuzații sunt menite să explice participarea mică la aceste exerciții și să stimuleze activismul.

„În primul rând, Chișinăul nu recunoaște respectivele alegeri și ele nu au efect pentru noi în niciun mod și persoanele respective nu prezintă mare interes pentru noi. Cel mai probabil, populația din stânga Nistrului nu votează, nu susține așa-numiții lideri de regiunea transnistreană și prin astfel de afirmații să încearcă să atragă atenția și să stimuleze populația pentru a participa la așa-numitele alegeri”, a adăugat fostul vicepremier.

 

Dana Ciobanu,

Stopfals.md

 

A contribuit: Mihai Avasiloaie

 

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

 

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru