Săptămâna trecută, Agenția Sputnik a anunțat despre organizarea la Chișinău a unui workshop la tema dezinformării și a știrilor false. Experții media atrag atenția că Sputnik este lider la diseminarea narativelor propagandistice pro-Kremlin, iar pe parcursul ultimilor doi ani Stopfals.md a dezmințit cel puțin 20 de dezinformări și speculații publicate de Sputnik Moldova.

Într-o știre de pe Sputnik.md se anunță că „Agenția Internațională de Presă și Radio Sputnik invită jurnaliștii, bloggerii, angajații serviciilor de presă și conducătorii instituțiilor media să participe la un nou modul al proiectului educațional SputnikPro, dedicat prezentării multimedia a informației și nuanțelor activității cu știrile false (fake news)”. În calitate de instructori ai atelierului au fost invitați jurnaliștii ruși Mihail Konrad și Irina Andreeva, care au activat la postul de televiziune RT (Russia Today) și Agenția Internațională de Presă Rossia Segodnia, create și finanțate de Federația Rusă pentru transmiterea mesajelor pro-Kremlin în toată lumea. În știre se menționează că „proiectul de instruire” s-a desfășurat deja în 13 țări ale lumii, „din Armenia până în India și din Grecia până în China”.

Abordări tendențioase și falsuri diseminate de Sputnik despre UE

Agenția Sputnik publică frecvent dezinformări și speculații, în care sunt preluate diferite narative propagandistice, îndreptate, pe de o parte, spre distorsionarea sau exagerarea realităților din Uniunea Europeană, SUA sau România, discreditarea NATO și a Occidentului în general, iar pe de altă parte, spre accentuarea și promovarea imaginii Rusiei și a lui Vladimir Putin. Aceeași politică editorială o are și portalul Sputnik.md (cu extensie și pentru România) care este parte a rețelei de peste 30 de site-uri similare, create și finanțate de guvernul rus.

Subiectul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană este mediatizat de Sputnik.md în lumină mai des negativă, cu interpretări tendențioase și distorsionări. Astfel, în știrea despre noile reguli de călătorie în UE, Sputnik.md a speculat că „moldovenii vor intra în Uniunea Europeană cu plată și cu permis special”. În realitate, UE nu introduce plăți și nici permise speciale de intrare în spațiul comunitar, însă din 2021, cetățenii din 60 de state, inclusiv din Republica Moldova care sunt scutiţi de obligația de a deține viză, vor trebui să obțină o autorizație de călătorie în UE, valabilă trei ani, obținerea căreia va costa 7 euro.

Un alt fals răspândit de Sputnik.md a fost că moldovenii pot munci legal în UE în baza pașaportului biometric. De fapt, în Regulamentul (UE) nr. 259/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 se spune clar că cetățenii care dețin pașapoarte biometrice pot călători fără vize în 26 de țări din Spațiul Schengen, cu excepția Marii Britanii și Irlandei, fiind menționat expres: „Călătoria fără vize în statele UE NU oferă dreptul la muncă și studii”.

Deseori Sputnik.md publică știri tendențioase și interpretări la tema exportului pe piața comunitară, cum ar fi știrea în care se afirmă că exporturile către UE sunt într-o scădere continuă. Dacă ar fi analizat  datele statistice cu bună credință, cei de la Sputnik ar fi descoperit că în ultima perioadă exporturile moldovenești au scăzut mai mult în țările CSI decât în statele membre UE.

...despre România

Tema redobândirii cetățeniei române a fost de mai multe ori subiect de manipulare pentru Sputnik Moldova. „Incredibil: Câți moldoveni au obținut cetățenia română în 2016” a fost titlul unei știri de anul trecut, în care se afirma că „în anul 2016, doar 51 de moldoveni au redobândit cetățenia României”. În realitate, potrivit datelor oferite de Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România, în anul 2016, peste 94 de mii de cetățeni moldoveni au solicitat cetățenia României, iar peste 61 de mii au redobândit-o.

...despre SUA

Statele Unite ale Americii sunt prezentate frecvent de către Sputnik.md ca un pericol pentru Republica Moldova. O atenționare a Ambasadei SUA privind eventualitatea unor acțiuni de protest în contextul alegerilor parlamentare din 2019 a fost prezentată... ca un plan de organizare a dezordinilor în masă și a protestelor, într-un articol de analiză se speculează că SUA se implică în alegerile din Moldova, iar situația din țara noastră ar putea degenera în evenimente similare celor de la Kiev de acum câțiva ani, sau similare celor din Venezuela. Acestea sunt falsuri, iar notificări de securitate apar frecvent pe site-ul Ambasadei SUA la Chișinău, cum ar fi cea legată de invalidarea alegerilor primarului de Chișinău de vara trecută, sau explozia dintr-un magazin de la intersecția străzilor A. Mateevici și Armenească din Chișinău.

Sputnik.md a mai titrat că Statele Unite ale Americii ar construi obiective militare în Republica Moldova, ceea ce contravine statutului de neutralitate al țării noastre. În realitate, SUA sprijină Republica Moldova cu fonduri necesare creării condițiilor moderne de instruire a militarilor, și nu de construcție a obiectivelor militare.

Articole semnate de editorialiști cu identitate falsă

Pe lângă faptul că Sputnik.md manipulează și dezinformează prin titluri tendențioase și ruperi din context, unele articole sunt semnate de editorialiști... care nu există. Astfel, rețeaua de fact-checking ProFact Moldova a descoperit că unele articole cu mesaje pro-Kremlin de pe portalul Sputnik.md erau semnate de cel puțin doi editorialiști cu identitate falsă: Nicu Goncear și Elena Komolova. Vladimir Novosadiuc, directorul Sputnik Moldova, a recunoscut că nu are asemenea angajați, dar a refuzat să spună cine stă în spatele acestor nume.

Instruire sau plasă propagandistică pentru oamenii naivi?

Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, se întreabă ce pot să-i învețe angajații de la Sputnik pe alții, când ei înșiși nu sunt nici pe departe un exemplu de jurnalism: „Publicul care merge la o astfel de instruire ar trebui să-și pună întrebarea cât de credibilă este instituția organizatoare și să analizeze un pic conținutul editorial al rețelei Sputnik. O scurtă privire aruncată pe titlurile de la Sputnik ne indică asupra unui conținut tendențios și de multe ori manipulator”.

La rândul său, Vitalie Călugăreanu, jurnalist Deutsche Welle în R. Moldova, crede că prin astfel de „instruiri”, se ia în derâdere efortul jurnaliștilor corecți. ,,Aș fi zâmbit și aș fi ignorat anunțul dacă nu aș fi studiat, în ultimul an, tactica Sputnik de a „picura” continuu propagandă în mințile noastre. Invitația Sputnik la „o serie de masterclass-uri unice” despre fake news, pentru „jurnaliști, bloggeri și studenți” (studenții naivi sunt ținta) mi se pare ruptă dintr-un banc menit să presoare batjocură peste efortul nostru comun de a combate știrile false”, comentează Vitalie Călugăreanu. El precizează că Agenția Sputnik  apare în rapoartele internaționale ca una din cele mai influente instituții propagandistice pro-Kremlin, care promovează masiv interesele Rusiei și alimentează fobii anti-americane, anti-europene și anti-occidentale. ,,Această agenție a apărut ca parte a Agenţiei Internaţionale de Presă „Rossia Segodnea”, fondată în 2013, prin decret prezidenţial, de către Vladimir Putin „cu scopul de a răspândi în străinătate informații despre politica Rusiei”. Deci, aidoma unui pescar, Sputnik a aruncat plasa și așteaptă ca în ea să nimerească propagandiștii de mâine”, conchide jurnalistul.

Agenția Sputnik apare în rapoartele de monitorizare ale organizațiilor naționale la tema manipulării informaționale și reflectării partizane a alegerilor, studiile internaționale o prezintă ca una din cele mai influente instituții propagandistice pro-Kremlin, iar pe portalul european Euvesusdisinfo.eu sunt analizate și dezmințite zeci de articole publicate de redacțiile Sputnik din mai multe țări.

Mariana Jacot

Stopfals.md