Reducerea dramatică a debitului Nistrului din ultimele săptămâni a devenit subiectul unei serii de postări și declarații care acuză Ucraina că „șantajează” R. Moldova cu apa, că „a luat Nistrul prizonier” sau că autoritățile de la Chișinău pun interesele Kievului mai presus de cele ale propriilor cetățeni. Datele oficiale și explicațiile experților indică însă o situație mai complexă: scăderea debitului e determinată în principal de seceta hidrologică severă și de epuizarea rezervelor din lacul de acumulare Novodnistrovsk. Totodată, experții atrag atenția că modul în care a fost gestionată trecerea la debitul natural și cum a fost comunicată această decizie ridică întrebări legitime.

„Ucraina a luat Nistrul prizonier” și „pune Moldova în genunchi”

O postare alarmistă despre criza apei este cea a politicianului și comentatorului pro-rus Artiom Guriev, care susține că reducerea debitului Nistrului ar reprezenta o formă de presiune asupra R. Moldova și afirmă că Ucraina „pune Moldova în genunchi” (în original: «ставит Молдову на колени»). Guriev acuză conducerea R. Moldova că „continuă să acorde prioritate intereselor Ucrainei mai presus de cele ale propriei țări” (în original: «продолжают ставить интересы Украины выше интересов собственной страны»).

O retorică similară promovează și Vasile Costiuc, liderul partidului Democrația Acasă. Deputatul afirmă că „Ucraina a luat Nistrul prizonier” și că pe 25 septembrie Kievul ar fi închis porțile centrale ale centralei hidroelectrice Novodnistrovsk „fără a preveni” Chișinăul. Declarațiile sale au fost preluate de mai multe surse cunoscute pentru răspândirea dezinformării. 

Afirmații precum că Ucraina „practic a oprit apa fără să informeze autoritățile” moldovene sunt promovate inclusiv de viceprimarul mun. Chișinău, Victor Pruteanu, citat de TV6, Sputnik sau unele canale de Telegram și TikTok.

O sursă importantă a manipulărilor pe acest subiect o reprezintă conturile și canalele de social media asociate cu propaganda Kremlinului. Acestea au mai multe trăsături comune, printre care anonimitatea, publicarea de conținut exclusiv favorabil Rusiei și împotriva autorităților R. Moldova, Ucrainei și a Uniunii Europene, sau folosirea diverselor tehnici de manipulare a opiniei publice. Majoritatea conținutului de acest fel e publicat în limba rusă.

Astfel, conturi anonime de Facebook și TikTok afirmă că autoritățile moldovene că „își bat joc de cetățeni” și că guvernul de la Kiev ar fi „mai important decât propriii cetățeni”, altele îl acuză pe premierul Tofan că „s-a implicat din nou pentru Ucraina”. Contul Анна Урсатий susține că autoritățile de la Chișinău manifestă prea multă înțelegere față de Kiev: „vom proteja interesele Moldovei sau vom clarifica mai întâi pe cine avem voie să supărăm astăzi?”. Și alte postări acuză R. Moldova că apără interesele Ucrainei, căreia i se incriminează că a provocat „o adevărată catastrofă ecologică”. O altă postare afirmă că „Ucraina ne șantajează cu apa”, iar alta că „Ucraina ucide Nistrul”. Unele postări susțin chiar că în R. Moldova ar exista deja „limite și interdicții la consum” (fără a prezenta dovezi) și că „s-a terminat cu Nistrul.

Succesiunea de fapte și comentariile experților consultați de portalul nostru arată însă că afirmațiile de acest fel nu corespund adevărului și manipulează cu intenție la subiectul crize apei, pe care încearcă s-o transforme într-o campanie de manipulare.

Cronologia crizei hidrologice de pe Nistru

Nistrul e un râu transfrontalier cu o lungime de 1.362 de kilometri. El își are izvorul în Carpații Ucrainei, traversează R. Moldova, apoi intră din nou pe teritoriul Ucrainei și se varsă în Marea Neagră. Potrivit Ministerului Mediului, aproximativ 80% din populația R. Moldova este alimentată cu apă din Nistru, iar mun. Chișinău își asigură 98% din necesarul de apă din această sursă. Și în Ucraina Nistrul este o importantă sursă de apă, inclusiv pentru orașul Odesa și localitățile din regiune.

 

Problemele de pe Nistru au început cu mult înainte de septembrie 2026, atunci când Ucraina a anunțat că nu mai poate deversa în Nistru mai multă apă decât intră în lacul de acumulare Novodnestrovsk.

Infografic Stopfals.md, creat cu ajutorul inteligenței artificiale

 

În iulie, Ucraina a informat, în cadrul Comisiei Nistrene (structură interguvernamentală de colaborare moldo-ucraineană), că în Carpații ucraineni se înregistrează un deficit semnificativ de precipitații și a propus reducerea debitului de la 100 la 70 m³/s. Chișinăul a solicitat menținerea debitului de 100 m³/s până la sfârșitul lunii iulie, propunere acceptată de partea ucraineană.Sfârșitul lunii iulie. R. Moldova a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. În lacul de acumulare intrau doar aproximativ 30–40 m³/s, în timp ce erau evacuați circa 100 m³/s.

• 31 iulie - 11 august. R. Moldova și Ucraina au convenit reducerea debitului la 85 m³/s, apoi la 75 m³/s, pe fondul diminuării continue a rezervei de apă și al lipsei precipitațiilor.
• Sfârșitul lunii august. Ucraina a propus reducerea debitului la 50 m³/s, iar în urma negocierilor s-a ajuns la un compromis de 60 m³/s.
  1-20 septembrie. Deficitul s-a accentuat. Debitul mediu de intrare în lacul de acumulare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce debitul evacuat în aval s-a menținut la 60 m³/s. Pe 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea debitului la aproximativ 22 m³/s, apropiat de volumul care intra în lac. R. Moldova nu a acceptat reducerea bruscă, iar debitul a fost menținut la 60 m³/s.
• 26 septembrie. R. Moldova a instituit starea de urgență în sectorul hidrologic, pentru 60 de zile.
• 28 septembrie. Nivelul apei în lacul Novodnistrovsk ajunsese la aproximativ 111 metri, față de nivelul normal de circa 121,5 metri.
• 29 septembrie. La ședința Comisiei Nistrene partea ucraineană a informat despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac. Potrivit Ministerului Mediului, în ultimele două săptămâni aportul natural era de aproximativ 27 m³/s, iar menținerea unui debit mai mare risca epuizarea rezervelor și sistarea alimentării cu apă a localităților deja afectate. Din 29 septembrie, apa care ajunge din munții Carpați în lacul de acumulare este evacuată aproape integral în aval, spre R. Moldova. Este vorba de 20–35 m³/s.

 

Ilia Trombițchi: „Situația hidrologică a Nistrului este extrem de critică”

Doctorul în științe biologice și directorul executiv al organizației neguvernamentale Eco-TIRAS care monitorizează și promovează protecția bazinului Nistrului, Ilia Trombițchi, susține că situația hidrologică a Nistrului este în prezent una excepțional de gravă, iar debitele înregistrate sunt mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă a anului. 

„Nivelul apei și debitele din Nistru au atins cote minime istorice. În condiții normale, debitul mediu al Nistrului pentru această perioadă a anului variază între 100 și 150 m³/s, în timp ce la momentul actual debitul evacuat din nodul hidroenergetic Dnestrovsk a scăzut la nivelul aportului natural direct din Carpați, oscilând între doar 20 și 35 m³/s. O astfel de scădere prelungită a nivelului apei este neobișnuită pentru mijlocul toamnei și plasează fluviul sub un stres ecologic sever. Debitul minim reglementat prin Regulamentul de exploatare a lacului de acumulare Novodnistrovsk și prin înțelegerile bilaterale este de 100 m³/s (iar în condiții speciale de secetă hidrologică extremă, limita critică agreată pentru mentenanță sanitară și ecologică este de 60 m³/s). La ședința din 29 septembrie 2026, partea ucraineană a informat oficial că, din cauza epuizării rezervei utile din lac, nu mai are capacitatea fizică de a asigura chiar și debitul sanitar minim de 60 m³/s”, a spus Ilia Trombițchi într-un comentariu pentru Stopfals.md.

„Principala cauză a acestei situații este seceta hidrologică severă”

Expertul respinge însă afirmațiile potrivit cărora Ucraina ar fi „oprit apa” sau ar fi „luat Nistrul prizonier”. Cauzele reale sunt altele.

„Principala cauză a acestei situații este seceta hidrologică severă și extinsă care afectează întreaga regiune și, în special, bazinul superior al Nistrului din munții Carpați și zona de vest a Ucrainei. Deficitul de precipitații acumulat pe parcursul lunilor de vară și toamnă a redus drastic scurgerea naturală a râurilor. Rolul secetei este decisiv: rezervele de apă acumulate anterior în lacul de acumulare Novodnistrovsk au fost folosite timp de câteva luni pentru a menține un debit artificial de compensare, însă în septembrie 2026 această rezervă utilă pentru menținerea unui debit suplimentar s-a epuizat.

Afirmația că Ucraina a oprit apa sau că a luat Nistrul ostatic este incorectă și speculativă. Ucraina nu a blocat sau stocat apa în mod intenționat. Diferența tehnică este fundamentală. Oprirea alimentării (blocarea) înseamnă închiderea deliberată a stăvilarelor pentru a reține apa în baraj și a crește volumul lacului de acumulare în detrimentul celor din aval, iar reducerea debitului evacuat reprezintă trecerea nodului hidroenergetic în regim de tranzit simplu, atunci când nivelul apei din lacul de acumulare a scăzut sub cota minimă de exploatare utilă. În acest caz, hidrocentrala nu mai poate furniza apă din rezerve proprii (care nu mai există) și evacuează strict volumul de apă care intră natural în lac”, a mai spus Ilia Trombițchi.

Valeriu Cazac: „Situația a început încă din iarnă, în zona în care se formează debitele Prutului și Nistrului”

Explicația privind rolul secetei hidrologice este susținută și de expertul de mediu Valeriu Cazac. Potrivit acestuia, deficitul de apă s-a acumulat treptat încă din iarnă.

„Deficitul de apă în Nistru și în Prut are o istorie mai lungă. Situația a început încă din iarnă, în zona în care se formează debitele Prutului și Nistrului. Aproximativ 75–80% din debitul sau volumul de apă care ajunge în R. Moldova se formează acolo, în munții Carpați. În perioada de iarnă au fost foarte puține precipitații sub formă de zăpadă. Au venit și temperaturi ridicate în luna februarie, iar zăpada s-a topit, s-a evaporat și s-a infiltrat, astfel încât s-au format foarte puține scurgeri. Apoi am avut un deficit de precipitații și în luna mai în această zonă a Carpaților. Este perioada în care, de regulă, cad cele mai multe și mai abundente ploi. Au lipsit din nou aceste ploi, care puteau să compenseze deficitul de apă care nu s-a format în perioada de iarnă. Și ne-am trezit cu o secetă hidrologică care a luat naștere încă din luna februarie. Din luna februarie, situația s-a agravat din cauza lipsei precipitațiilor”, a accentuat Valeriu Cazac pentru Stopfals.md.

Expertul atrage atenția că efectele deficitului de apă sunt deja vizibile și în Ucraina, unde, potrivit presei locale și a autorităților, au fost introduse anumite restricții în alimentarea cu apă. Cazac avertizează că, dacă situația hidrologică se va înrăutăți și în R. Moldova, ar putea apărea măsuri similare, inclusiv trecerea temporară la alimentarea cu apă din surse subterane.

FALS: Ucraina reține apa din Nistru pentru a priva R. Moldova de apă

Ilia Trombițchi susține că afirmația potrivit căreia Ucraina ar reține apa din Nistru pentru a priva R. Moldova de apă este falsă. Potrivit expertului, după ce Ucraina a informat, la 29 septembrie, că epuizarea rezervei din lacul Novodnistrovsk nu-i mai permite să asigure nici debitul sanitar minim de 60 m³/s, apa care ajunge din Carpați este evacuată aproape integral în aval, spre R. Moldova, în prezent fiind vorba de aproximativ 20–35 m³/s.

„Odată ce rezervele din lacul de acumulare s-au epuizat, complexul hidroenergetic funcționează în regim de tranzit direct: volumul de apă care intră în lac din bazinul superior al Carpaților este evacuat aproape integral spre R. Moldova. Cantitățile vehiculate în prezent sunt de aproximativ 20–35 m³/s, cu o ușoară tendință de creștere față de lunile de vară datorită unor precipitații locale. Aceste cantități se schimbă de la zi la zi în funcție directă de condițiile meteorologice din munții Carpați - orice ploaie în bazinul superior duce la o creștere rapidă, dar temporară, a debitului tranzitat”, a explicat Ilia Trombițchi.

Chișinăul a încercat să diminueze deversările cât mai mult timp

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat la 1 octombrie, în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune Pro TV că, pe parcursul verii, autoritățile moldovene au discutat cu partea ucraineană despre reducerea deversărilor tocmai pentru a păstra rezerva lacului cât mai mult timp.

„În ultimele zile, pe Nistru am avut 33 de metri cubi pe secundă. Până la această criză am avut 100 m³/s. Deci asta ar fi un nivel minim acceptabil pe Nistru. Înțelegând faptul că consumăm din rezerve, am încercat să diminuăm deversările astfel încât să ajungem în această situație mai târziu, în perioada de toamnă, când sunt 30 și ceva de metri cubi pe secundă care vin din munții Carpați. Acum lucrurile s-au agravat atât de mult încât în Ucraina se dă apă în baza unui grafic. În Novodnistrovsk, unde există lacul cu același nume, se livrează apa dimineața și seara”, a spus Hajder.

Critici privind modul în care Ucraina a gestionat reducerea debitului

Ministrul Mediului a declarat că la ședința Comisiei Nistrene din 29 septembrie nu au fost luate decizii noi privind debitul. Partea ucraineană ar fi prezentat situația din bazinul superior și ar fi promis că întregul volum de apă care mai ajunge din Carpați va fi transmis în aval, spre R. Moldova.

În același timp, Ilia Trombițchi consideră justificate criticile la adresa modului în care Ucraina a gestionat reducerea debitului, în special în ceea ce privește comunicarea și implicarea R. Moldova în procesul decizional: „Situația este complexă. Partea ucraineană a avertizat într-adevăr că va trece la un volum de debit egal cu debitul admis atunci când nivelul apei din rezervorul Nistru va atinge 111 metri deasupra nivelului mării. Cu toate acestea, procedura concretă pentru implementarea tranziției de la un debit de 60 m³/s la volumul admis nu a fost convenită cu partea moldovenească, iar acest lucru a dus la o pierdere a biodiversității și a resurselor piscicole. Prin urmare, plângerile împotriva părții ucrainene sunt justificate, deoarece părții moldovenești nu i s-a permis să participe la această decizie”.

Stopfals.md a expediat o solicitare de informații către autoritățile și instituțiile responsabile din Ucraina, însă nu a primit deocamdată un răspuns. Vom reveni cu actualizări de îndată ce vom obține o reacție sau precizări din partea autorităților ucrainene.

Criza hidrologică afectează și Ucraina

Criza apei de pe Nistru nu afectează doar R. Moldova. Și Ucraina se confruntă cu un deficit hidrologic sever. Potrivit autorităților ucrainene, în septembrie aportul de apă în lacul Novodnistrovsk a fost de doar 24–31 m³/s, iar pe 17 și 20 septembrie a fost atins un minim istoric de 24 m³/s, aproximativ 11% din normă.

Din cauza secetei hidrologice, în unele regiuni au fost introduse temporar restricții pentru anumite categorii de consumatori. Nivelul scăzut al râului a creat inclusiv riscuri pentru alimentarea cu apă a unor localități ucrainene și a orașului Odesa, aflat în avalul Nistrului.

Nistrul nu este singurul râu afectat de deficitul de apă

Scăderea debitului Nistrului are loc pe fondul unui deficit hidrologic care afectează mai multe regiuni ale Europei, conform datelor Observatorului European al Secetei.

Niveluri scăzute ale râurilor: Harta prezintă Indicele de Debit Scăzut (LFI) la nivelul Europei la jumătatea lunii septembrie 2026. Captură de pe site-ul Comisiei Europene

Nivelul scăzut al Dunării a afectat inclusiv producția de energie nucleară din România. În vara lui 2026, reactoarele 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă au fost oprite pe fondul secetei și al scăderii accentuate a nivelului fluviului. Și Rinul s-a confruntat cu ape excepțional de scăzute. În zona Kaub, nivelul apei a coborât la sfârșitul lunii septembrie sub zero pe scala hidrometrică, afectând navigația. 

Deficitul de apă a afectat și Prutul. La 28 septembrie, Ministerul Mediului a anunțat reducerea debitului evacuat din lacul Costești-Stânca la 14 m³/s, după ce în septembrie în lac intrau, în medie, doar 14 m³/s, față de aproximativ 26 m³/s evacuați. În mai puțin de o lună, nivelul lacului scăzuse cu 1,28 metri.

Soluții pe termen lung pentru criza apei

Experții recomandă măsuri de adaptare la secetă, precum împădurirea, refacerea zonelor naturale și readucerea râurilor la cursuri mai apropiate de cele naturale. Ilia Trombițchi consideră că revenirea râurilor la cursuri mai apropiate de cele naturale ar contribui la păstrarea apei, în timp ce Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a pledat pentru împădurirea a cel puțin 20% din teritoriul republicii.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că autoritățile au început deja programe de împădurire și de reabilitare a râurilor. El subliniază și necesitatea economisirii apei, inclusiv prin tehnologii eficiente în agricultură și colectarea apei de ploaie.

 

Victoria Borodin

Stopfals.md

 

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Sănătate și Tehnologii Digitale (HaDEA). Nici Uniunea Europeană, nici HaDEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API