De la lansarea la 16 octombrie a campaniei electorale în Găgăuzia, candidații la funcția de bașcan au făcut mai multe declarații și promisiuni adresate alegătorilor. Astfel, Fiodor Gagauz a presupus că în R. Moldova „este planificată producerea dronelor militare care vor fi livrate în țara vecină”. El a sugerat că dosarul penal al Evgheniei Guțul are legătură cu „demontarea atribuțiilor” autonomiei. Iar candidații Alexandr Stoianoglo și Ivan Cîlcic au promis că vor „reda” Găgăuziei atribuțiile „trunchiate de Chișinău”. Stopfals.md a confruntat spusele candidaților cu legislația și cu actele oficiale pentru a stabili care afirmații sunt susținute de fapte și care promisiuni depășesc competențele bașcanului.

„Sensul” competențelor bașcanului este... pensia

Fiodor Gagauz, candidatul la funcția de bașcan din partea Partidului Socialiștilor,  a declarat la o întâlnire cu alegătorii din satul Congaz că pentru el „sensul atribuțiilor autonomiei” (în original: „смысл полномочий автономии”), rezidă, printre altele, în „pensia din care să poți să trăiești” (în original: „пенсия, на которую можно жить”).

Candidatul n-a precizat în ce mod bașcanul poate influența mărimea pensiilor. Mărimea pensiilor publice e reglementată prin Legea Republicii Moldova privind sistemul public de pensii, iar stabilirea și recalcularea lor ține de competența Casei Naționale de Asigurări Sociale. Doar Parlamentul R. Moldova poate opera modificări legislative, nu și autoritățile regionale din Găgăuzia. Potrivit articolului 73 din Constituție, dreptul la iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în parlament, preşedintelui RM, guvernului și Adunării Populare a Găgăuziei. Bașcanul nu beneficiază de un astfel de drept și nu poate iniția de la sine putere modificări la legislația privind pensiile publice.

Potrivit Legii Găgăuziei privind Comitetul Executiv al Găgăuziei, autoritățile regionale pot elabora programe de susținere socială, inclusiv pot prevedea ajutor suplimentar pentru pensionari din contul bugetului autonomiei. Respectiv, bașcanul poate iniția doar plăți suplimentare la nivel de regiune și măsuri de susținere, însă nu poate cu de la sine putere să stabilească ori să majoreze pensiile publice. Totodată, chiar și introducerea unor plăți la nivel de regiune necesită luarea unor decizii de ordin normativ și bugetar.

„Vor construi o fabrică de drone care să fie livrate în țara vecină”

Pe canalul de YouTube Gonța Media, Fiodor Gagauz a presupus că eventuala lansare a procesului de producere a dronelor în R. Moldova ar ținti livrarea acestora în Ucraina.

Nu există fapte care să confirme existența unei asemenea intenții. La 6 octombrie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dumitru Ciorici, a comunicat că „în prezent nu sunt analizate opțiuni de amplasare în Republica Moldova a unor fabrici cu scop militar”. Acesta a specificat că executivul e interesat de investiții în domeniul apărării, însă acestea vor fi posibile doar după modificarea cadrului legal. La 8 octombrie, președintele parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că se pregătește un proiect de lege care va crea baza legală pentru producerea dronelor interceptoare în RM, dar a infirmat declarațiile unor politicieni pro-ruși despre „planurile de a produce drone pentru Ucraina” (în original: „планах производства беспилотников для Украины”).

Vom nota că o presupunere în acest sens a lansat recent și primarul de Chișinău Ion Ceban, care a indicat chiar și locul unde va fi deschisă eventuala „uzină de drone”. Declarațiile edilului s-au dovedit a fi false. Directorul Parcului Industrial TRACOM, Dumitru Șoldan,  a specificat că în clădirea prezentată în spațiul public drept viitoare uzină de producere a dronelor urmează a fi fabricate tavane extensibile.

Despre difuzarea unor informații neverificate a atenționat și Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării. Potrivit datelor Stratcom, la 16–17 octombrie, 13 conturi de Telegram au distribuit 21 de publicații cu un text similar care anunțau despre pretinsa construcție în secret a uzinei. StratCom a apreciat că a avut loc o difuzare coordonată a unui zvon asociat narațiunii privind „militarizarea Moldovei”.

Guțul, condamnată cu scopul de a „demonta atribuțiile autonomiei găgăuze”

Candidatul PSRM, Fiodor Gagauz, a pus dosarul penal al Evgheniei Guțul în legătură cu acțiunile autorităților centrale „împotriva autonomiei” (în original: „против автономии”). „Consider că a fost o greșeală și a autorităților regionale, și a centrului, când autoritățile centrale a profitat de situația în contextul luptei cu Șor pentru a demonta atribuțiile autonomiei găgăuze” (în original: „Я считаю, это была ошибка и региональных властей, и центра, когда центральная власть использовала сложившуюся ситуацию в борьбе с Шором для демонтажа полномочий гагаузской автономии”), a declarat candidatul. Gagauz n-a precizat care decizii, în opinia sa, ar indica despre „demontarea” (în original: „демонтаж”) autonomiei.

Evghenia Guțul a fost condamnată nu pentru activitatea sa în funcția de bașcan, ci pentru implicare în finanțarea ilegală a Partidului Șor (declarat neconstituțional – nota. red.) în perioada 2019–2022, înainte să acceadă în funcția de Guvernatoare a Găgăuziei. La 5 august 2025, Judecătoria Chișinău a condamnat-o pe Guțul la șapte ani privațiune de libertate, iar la 28 mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentința fără modificări.

Nu există niciun fel de „demontare” a autonomiei. La 9 iulie 2026, Curtea Constituțional a R. Moldova declarat neconstituționale unele prevederi ale legislației care țin de participarea autorităților din Găgăuzia la desemnarea persoanelor cu funcții de răspundere în cadrul autorităților naționale și la organizarea alegerilor regionale. Totuși, decizia respectivă nu anulează statutul juridic special al Găgăuziei, consfințit de Constituție. Înalta Curte a explicat că aspectele referitoare la ordinea publică, securitatea statului și reglementarea sistemului electoral țin de competența autorităților naționale, potrivit Constituției. Totodată, statutul juridic special al Găgăuziei și atribuțiile autonomei prevăzute de legislație nu au fost anulate.

„Garanții ferme” pentru afaceri: ce poate asigura bașcanul?

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo promite, în programul său electoral, „garanții ferme” (în original: „железные гарантии”) pentru afaceri, eliminarea presiunii birocratice, „acțiunilor de tip raider” (în original: „рейдерства”), a „taxelor și comisioanelor informale” (în original: „поборов”) și a „controalelor în urma sunetelor de telefon” (în original: „телефонных проверок”). Acesta mai declară că va deveni personal garantul securității pentru fiecare leu investit în economia autonomiei.

Potrivit articolului 11 a Legii Găgăuziei privind Comitetul Executiv al Găgăuziei, autoritățile regionale sunt în drept să creeze condiții favorabile pentru activitatea antreprenorială, să susțină concurența și să reducă barierele administrative, în limitele competențelor. Totuși, bașcanul nu gestionează autoritățile publice abilitate cu funcții de control și nici organele de drept. Controlul asupra afacerilor este reglementat de legislația RM, iar soluționarea litigiilor ține de competența instanțelor de judecată.

Astfel, bașcanul poate îmbunătăți la nivel regional condițiile pentru desfășurarea afacerilor, însă nu poate planifica acțiunile autorităților publice pe care, de fapt, nu le controlează.

„Restabilirea atribuțiilor” Găgăuziei

Ivan Cîlcic, candidatul la funcția de bașcan din partea Partidului Popular Găgăuz, a declarat că „în ultimii ani, autonomia a pierdut o parte dintre posibilitățile sale” (în original: „за последние годы автономия растеряла часть своих возможностей”) și a afirmat că „restabilirea atribuțiilor” (în original: „восстановление полномочий”) se numără printre prioritățile programului său. Candidatul independent Alexandr Stoianoglo a promis și el „să readucă în cadrul legal toate atribuțiile autonomiei care au fost trunchiate de Chișinău” (în original: «вернуть в правовое поле все урезанные Кишиневом полномочия автономии”).

Aceste declarații ale candidaților sugerează că autoritățile centrale ar fi redus deliberat atribuțiile autonomiei. Cel mai probabil, aceștia se referă la două decizii ale Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale unele prevederi ale legislației. Vom nota că la 14 aprilie 2025, Curtea a declarat neconstituționale prevederile legislației despre participarea Adunării Populare a Găgăuziei la desemnarea candidaților pentru funcțiile de procuror-șef al autonomiei și cele de procurori ai procuraturii teritoriale. Înalta Curte a statuat că participarea Legislativului regional la selectarea procurorilor contravine garanțiilor constituționale în materie de independență a procuraturii și competențelor Consiliului Suprem al Procurorilor. Un an mai târziu, prin hotărârea sa din 9 iulie 2026 (care e definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac), CC a declarat neconstituționale mai multe articole din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei și a explicat că R. Moldova este un stat unitar, respectiv, „autonomia nu poate avea atribuții care contravin competențelor autorităților centrale”.

Alexandru Tănase, expert în drept constituțional și fost președinte al CC, a comentat pentru Stopfals.md că Înalta Curte „nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime”. Acesta a mai precizat: „Curtea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea”.

Bașcanul Găgăuziei nu poate cu de la sine putere să modifice spectrul de atribuții ale autonomiei. Statutul ei special este consfințit de articolul 111 din Constituție și de Legea nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) din 23 decembrie 1994. Astfel, potrivit articolului 111 alineatul (7) din Constituție, Legea privind statutul special poate fi modificată doar cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament – nu mai puțin de 61 din 101. Respectiv, bașcanul poate lansa inițiative și obține modificări prin procedurile prevăzute de lege, dar nu poate cu de la sine putere să restabilească ori să extindă atribuțiile autonomiei. În acest sens, promisiunea privind „restabilirea atribuțiilor” necesită anumite precizări: candidații ar trebui să specifice atribuțiile pe care intenționează să le restabilească și modalitatea legală pe care o propun pentru acest exercițiu.

Elena Celak

Stopfals.md

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea integrității aleșilor poporului, informare pentru un vot conștient la alegerile regionale și sprijinirea mass-mediei de calitate", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API