Criza energetică din 31 ianuarie a fost folosită în regiunea transnistreană pentru a promova narațiuni false despre așa-zisa energie „ieftină și sigură” de la Centrala de la Cuciurgan și despre pretinsa renunțare a R. Moldova la gazul rusesc. Totodată, spațiul informațional din stânga Nistrului a fost dominat de alte teme recurente ale propagandei pro-Kremlin: acuzații de militarizare a R. Moldova și abandonare a neutralității, afirmații privind ingerințe occidentale în alegeri, reluarea teoriilor despre un presupus pericol militar din partea Ucrainei, precum și mesaje care legitimează regimul separatist și contestă apartenența regiunii la R. Moldova. Toate aceste narațiuni au fost amplificate de canale de Telegram și instituții media afiliate administrației de la Tiraspol, cu sprijinul unor politicieni pro-ruși de pe ambele maluri ale Nistrului și al unor oficiali de la Moscova. 

Stopfals.md prezintă o analiză a spațiului informațional transnistrean din prima săptămână a lunii februarie.

Mitul energiei ieftine din stânga Nistrului

Unul din principalele subiecte, sursă a unor narațiuni false, a fost criza energetică din 31 ianuarie, care, potrivit autorităților, a afectat până la 70% din teritoriul R. Moldova. Chiar dacă criza a afectat și regiunea din stânga Nistrului, (deși în proporții mai mici), blackout-ul a readus în discuție subiectul energiei electrice „ieftine” produse de Centrala de la Cuciurgan (MGRES) și faptul că R. Moldova ar fi renunțat la aceasta (așa cum afirmă sursele respective) din motive politice sau geopolitice. Narațiunea a fost promovată pe canalele de Telegram și instituțiile de presă subordonate administrației de la Tiraspol, fiind citați politicieni locali, ruși sau pro-ruși de la Chișinău.

Printre aceștia este și liderul PSRM, pro-rusul Igor Dodon, care a criticat guvernarea pentru că ar fi renunțat la energia electrică de la Cuciurgan. Critici similare au apărut și pe canalul de Telegram Приднестровец (trad. - Transnistreanul), care l-a citat și pe fostul deputat comunist Zurab Todua, care afirmă că dacă malul drept al Nistrului ar fi procurat energie electrică de la MGRES, blackout-ul nu s-ar fi produs.

În același timp, РАДИО 1 ПМР îl citează pe propagandistul și deputatul așa-numitului soviet suprem de la Tiraspol, Andrei Safonov, care a promovat o narațiune similară.

Tot în contextul crizei energetice, Приднестровец o citează pe purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care susține că aceasta ar fi provocată din cauză că R. Moldova a renunțat la gazul rusesc.

De fapt, Rusia a redus unilateral livrările de gaz

Declarațiile de mai sus conțin mai multe falsuri și manipulări. Le vom demonta în ordine, începând cu declarațiile Mariei Zaharova precum că R. Moldova ar fi renunțat la gazul rusesc în 2022.

De fapt, din octombrie 2022, Gazpromul rusesc a început în mod unilateral să reducă volumul de gaz livrat R. Moldova, încălcând prevederile contractului existent semnat în urmă cu mai puțin de un an. Pe 1 octombrie 2022, în pragul iernii, Rusia a redus cantitățile de gaze livrate R. Moldova cu circa 30%. În noiembrie 2022, reducerea volumului a ajuns la 49%, iar în decembrie – la 56% față de volumele contractate potrivit acordului din 2021. În aceste condiții, autoritățile de la Chișinău au decis ca întregul volum de gaze naturale livrat de Gazprom către R. Moldova (5,7 milioane de metri cubi pe zi) să fie alocat pentru acoperirea consumului pe malul stâng al Nistrului și pentru producerea energiei electrice la MGRES pentru consumatorii de pe ambele maluri.

Astfel, nu R. Moldova a renunțat la gazul rusesc, dar Rusia, invocând o pretinsă datorie de 700 de milioane de dolari (neconfirmată de auditul extern) a redus volumul de gaze până la cantitatea care acoperea doar consumul malului stâng al Nistrului, inclusiv producerea de energie electrică la MGRES, o companie controlată tot de o firmă rusească. Respectiv, malul drept al Nistrului a continuat să achiziționeze energie electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan.

De la 1 ianuarie 2025, însă, Ucraina a refuzat să prelungească acordul privind transportarea gazelor pe teritoriul său, dar Gazprom avea și mai are posibilitatea să transporte gaze în R. Moldova prin conductele Turkstream și Transbalcanică. Cu toate acestea, gigantul rusesc a decis unilateral să oprească furnizarea de gaze naturale către R. Moldova.

La scurt timp, Uniunea Europeană a oferit Tiraspolului o asistență de urgență în valoare de 30 de milioane de euro pentru perioada 1-10 februarie 2025. Totodată, UE a propus regiunii transnistrene o nouă asistență, de această dată în valoare de 60 de milioane de euro, cu condiția să crească treptat tarifele pentru consumatori și să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Tiraspolul a refuzat oferta Bruxelles-ului, preferând să rămână sub controlul Moscovei prin acceptarea unei alte soluții, pusă la cale de Rusia împreună cu o companie din Ungaria. Astfel, Rusia livrează prin scheme instabile gaz în regiunea transnistreană doar pentru consumul intern, nu și pentru producerea energiei electrice.

Mai multe despre cum a evoluat criza energetică în ultimii ani și cum a ales Tiraspolul să rămână la cheremul Moscovei, în defavoarea unor soluții transparente de livrare a gazului, Stopfals.md a scris aici.

Este falsă și afirmația că dacă malul drept al Nistrului ar fi continuat să cumpere energie de la MGRES, blackout-ul din 31 ianuarie nu s-ar fi produs. Chiar sursele media de la Tiraspol, controlate de regimul separatist au publicat pe 31 ianuarie și în zilele următoare mai multe postări în care se menționa despre deconectările din regiune.

Proiectul unui raport al Congresului SUA, prezentat ca acuzații oficiale

La fel ca în dreapta Nistrului, și în regiunea transnistreană s-a speculat la tema raportului interimar al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA.

Canalele de la Tiraspol au prezentat informația manipulatoriu și tendențios. Astfel, ТСВ Приднестровье (post TV controlat de compania Sheriff a oligarhului Victor Gușan) și canalul de Telegram Приднестровец au titrat că „SUA au învinuit Comisia Europeană că a influențat alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova”. Приднестровец o citează în acest sens și pe deputata Dumei de Stat a Federației Ruse, Aliona Arșinova, tot ea președinta organizației Eurasia, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, potrivit căreia „documentul demonstrează în mod clar caracterul sistemic al cenzurii politice și al intervenției Comisiei Europene în procesele politice interne ale țărilor UE și din afara acesteia. (...) „Iar în Moldova, Comisia Europeană nici măcar nu s-a jenat de metodele de impunere a propriului candidat: pur și simplu le-a trimis rezultate gata făcute, pretins provenite din votul diasporei moldovenești, în timp ce nu le-a permis să participe la alegeri moldovenilor care locuiesc în Rusia și nici transnistrenilor”.

Stopfals.md a scris despre faptul că raportul vizat este unul interimar, nu este confirmat prin vot și că Comisia Europeană a respins acuzațiile SUA de cenzură în social media.

Când vorbim despre amestecul extern în alegerile din R. Moldova, este important să evidențiem rolul regimului de la Kremlin și a interpușilor acestuia, în frunte cu Ilan Șor. Atât Stopfals.md (aici, aici, aici, aici sau aici) cât și jurnaliștii de investigație de la alte publicații au publicat de mai multe ori la acest subiect, arătând mai multe dovezi în acest sens.

Promovarea fricii și a „statalității” transnistrene

Canalele de Telegram dedicate spațiului transnistrean revin periodic și la așa-numitul pericol al unui atac militar din partea Ucrainei. Astfel, interpretând declarații ale ministrului ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, Приднестровец a titrat că „Ucraina provoacă război pe Nistru”.

Afirmații că R. Moldova și Ucraina urmăresc să atace militar regiunea transnistreană circulă constant de la începutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. Așa cum Stopfals.md a demonstrat anterior, conducătorii ambelor state au respins în repetate rânduri o eventuală intervenție militară.

În spațiul informațional din stânga Nistrului, războiul din Ucraina continuă să fie prezentat aproape exclusiv prin prisma Moscovei, fiind lansate afirmații false sau neverificate și manipulări. Printre acestea ar fi că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi fost „speriat de moarte” de grupări radicale din Ucraina care se opun negocierilor de pace cu Rusia sau că Ucraina ar fi controlată de „grupări criminale” interesate ca războiul să continue.

În paralel, spațiul informațional de la Tiraspol abundă în narațiuni care promovează independența regiunii, inclusiv prin afirmații că aceasta nu ar fi fost niciodată parte a Moldovei, sau că autoritățile de la Chișinău nu ar avea un plan pentru reintegrare.

Veșnicele narațiuni false despre „militarizare” și „renunțarea la neutralitate”

Alte narațiuni, promovate constant de propaganda Kremlinului (și) în stânga Nistrului sunt așa-numita renunțare la neutralitate și militarizare a R. Moldova, pe care le-ar promova actuala guvernare.

În acest sens, Приднестровец face referire la comentariile fostei deputate și fugarei Marina Tauber, la propunerea unui deputat norvegian de a o nominaliza pe Maia Sandu la Premiul Nobel pentru Pace: „Este ciudat să vorbești despre menținerea păcii atunci când Moldova renunță la neutralitate, își majorează bugetul militar, semnează acorduri de cooperare militară și primește zeci de milioane de euro sub formă de ajutor militar”.

În realitate, R. Moldova rămâne un stat neutru prin Constituție, iar acest statut poate fi modificat doar prin referendum. Stopfals.md a demontat anterior narațiuni false despre așa-numita militarizare și înarmare a R. Moldova. Printre favoritele propagandei pro-Kremlin, aceste narațiuni sunt răspândite activ mai ales după invazia militară la scară largă a Rusiei în Ucraina.

 

Află ce narațiuni au fost promovate în spațiul transnistrean în decembrie și în octombrie 2025.

 

Dana Ciobanu,

Stopfals.md

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API