Criza ecologică cauzată de deversările de substanțe petroliere în râul Nistru a generat o mulțime de speculații, manipulări și falsuri în spațiul public. Politicieni și canale de social media au lansat dezinformări despre „un camion ucrainean care s-a răsturnat pe podul de la Otaci”, raci care „fug de petrolul din Nistru”, „liniștea totală” a autorităților sau mesaje alarmiste pe Viber. Zeci de surse pro-Kremlin pun constant la îndoială și ridiculizează declarațiile autorităților, dar și versiunea oficială a cauzei deversărilor – atacul armatei ruse asupra centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk, situată pe Nistru, la câțiva kilometri de hotarul cu R. Moldova.

Cronologia crizei

7 martie. Atacul forțelor armate ale Federației Ruse asupra centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk

⁠10 martie. Depistarea primelor pete de petrol în nordul R. Moldova, prelevarea probelor și monitorizarea situației

11 martie. Instalarea primelor filtre la Cureșnița (Soroca) pentru a diminua răspândirea poluantului

12 martie. Sistarea alimentării cu apă la Naslavcea (Ocnița) și instalarea de baraje suplimentare

13 martie. Guvernul solicită activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE. La fața locului intervine armata, iar pescuitul este interzis pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari. România oferă asistență și echipamente (baraj și rulouri absorbante, material absorbant ș. a.). Se instalează baraje la Cureșnița (Soroca), Arionești (Dondușeni) și la stația de captare Cosăuți (Soroca). 

14 martie. Sistarea alimentării cu apă la stația de captare Cosăuți, Naslavcea și în raioanele Soroca, Florești, Sîngerei și municipiul Bălți

15 martie. Instalarea barajelor suplimentare la Cureșnița și în aval. Instituirea Stării de Alertă de Mediu pentru o perioadă de 15 zile. Ministrul Mediului, G. Hajder, declară că volumul de substanțe poluante deversate e considerabil mai mare decât estimarea inițială de 1,5 tone

16 martie. Distribuirea de apă potabilă în zonele afectate. Primarul Ion Ceban declară că apa de la robinet din Chișinău e sigură pentru consum și poate fi utilizată fără restricții în scop alimentar. Comisara europeană Marta Kos declară că statele membre UE sunt pregătite să ajute

17 martie. Procuratura Generală se autosesizează pe cazul poluării Nistrului (la o zi după denunțul asociației Promo-LEX). Ministrul Mediului anunță că nivelul concentrației de petrol la Naslavcea rămâne a fi de 2 ori peste limita admisibilă – 0,2 mg/l, chiar dacă s-a înjumătățit în ultimele 14 ore. La Cosăuți – 0,2 mg/l, la Rezina – 0,3 mg/l, la Oxentea este la baza limitei admisibile – 0,1 mg/l. La Molovata este sub 0,1 mg/l, la Vadul lui Vodă – la fel, adică apa este sigură în aceste zone

18 martie. Premierul Alexandru Munteanu anunță reluarea etapizată a alimentării cu apă la Bălți și în raioanele Soroca, Florești și Sîngerei.

Informare versus manipulare

În timp ce o bună parte a presei a informat cetățenii despre originea crizei ecologice, intervențiile și deciziile luate pentru diminuarea poluării, coordonarea eforturilor cu România și Uniunea Europeană, monitorizarea Stopfals.md arată că cea mai importantă încercare de a manipula opinia publică a venit de la sursele care distribuie constant propaganda Kremlinului.

Pe lângă faptul că au distribuit zvonuri și informații neprobate despre presupusa cauză a deversărilor în Nistru, acestea au trecut cu vederea sau au contestat versiunea atacului armatei ruse asupra centralei de la Novodnistrovsk. Sursele respective au ridiculizat răspunsul autorităților și au pus constant la îndoială declarațiile oficiale.

Falsuri, zvonuri și mesaje alarmiste

Poate cel mai răspândit fals a fost cel despre presupusa răsturnare pe podul de la Otaci a unui camion ucrainean care ar fi transportat o cantitate mare de produse petroliere. Această versiune a fost accentuată de mai mulți actori pro-Kremlin (în special pe Telegram), printre care și deputatul PSRM Bogdan Țîrdea. Acesta din urmă, pe lângă multe alte surse, a făcut trimiteri repetate la o postare din 16 martie a ex-consilierului municipal de Chișinău, Ruslan Verbițchi, care susține că a aflat „informația” de la localnici, însă fără a prezenta dovezi. Zvonul despre „camionul răsturnat” a fost răspândit și în mai multe videouri pe TikTok, dar și în postări pe Facebook.

Informața e falsă. Podul de la Otaci leagă R. Moldova de Ucraina, iar la ambele capete ale acestuia există posturi de trecere a frontierei. Răsturnarea unui camion „cu 30 de tone de ulei și combustibil” ar fi fost reflectată cel puțin de presa din ambele state. Acest lucru nu s-a întâmplat. Totodată, Inspectoratul General al Poliției a declarat pentru Deschide.MD că nu a existat în această perioadă niciun accident rutier cu implicarea unei cisterne în zona menționată, care transporta astfel de substanțe.

Un alt zvon a circulat începând cu 17 martie pe aplicația Viber. Un mesaj alarmist în limba rusă, transmis mai multor utilizatori din R. Moldova, îi anunța că „peste 10 ore” (în original: «часов через 10») apa nu va mai fi bună de folosit.

În contrast, în dimineața zilei de 18 martie ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că criza ecologică se ameliorează, existând șanse ca în zilele următoare să fie reluată alimentarea cu apă în mun. Bălți și în raioanele Soroca, Florești și Sîngerei.

Revenind la deputatul Țîrdea, acesta a lansat și un fals despre sute de raci care „fug” din calea petrolului din Nistru, demontat în aceeași zi de portalul nostru. Postările socialistului se axează pe ridiculizarea acțiunilor autorităților și răspândirea de zvonuri, falsuri și speculații la subiectul poluării Nistrului.

Acuzații și afirmații fără acoperire

Vasile Costiuc a manipulat opinia publică și cu această ocazie. Într-un video publicat pe 18 martie, deputatul a acuzat autoritățile că păstrează „o liniște totală” privind sistarea furnizării de apă la Bălți, că locuitorii acestui oraș n-au fost ajutați cu apă potabilă, că „n-a fost scoasă armata să ajute” sau că Maia Sandu „n-a ieșit cu o poziționare clară”.

Toate aceste afirmații sunt false, or, instituțiile acuzate au comunicat pe mai multe căi, inclusiv de la fața locului, despre criza ecologică și deciziile luate. Ministrul Mediului a vorbit în fiecare zi despre situația de la Bălți și din alte regiuni, iar sub coordonarea Centrul Național de Management al Crizelor, la începutul săptămânii în Bălți au fost distribuite aproape 100 de tone de apă potabilă. Președinta Maia Sandu a luat atitudine, iar Guvernul comunică zilnic despre deciziile luate în contextul crizei ecologice. În același timp, armata a intervenit în mai multe localități.

Într-un video publicat pe social media, a lansat mai multe afirmații nefondate la acest subiect și vloggerul Andrei Ioniță, cunoscut pentru speculațiile și manipulările promovate constant în spațiul public.

În același timp, ministrul Mediului i-a cerut primarului de Chișinău, Ion Ceban, să nu manipuleze despre criza ecologică și „să nu mai dăuneze cu atâtea falsuri”, explicând că unele solicitări ale edilului sunt „periculoase și iresponsabile”. Administrația primăriei a respins unele dintre acuzațiile la adresa lui Ceban.

Contestarea declarațiilor oficiale

Actorii aliniați cu Rusia au prezentat poluarea de pe Nistru ca un eșec ucrainean și/sau moldovenesc și au ironizat adesea versiunea că poluarea a fost cauzată de Rusia.

Ei au răspândit sincronizat incertitudine, cauze alternative ale poluării și au semănat îndoială privind declarațiile și deciziile oficiale. Un exemplu sunt postările sincronizate din 17 martie, publicate concomitent pe câteva canale de Telegram (printre care Молдова Live și Insider Moldova), care au transmis aceleași idei, doar cu formulări diferite.

Aceeași strategie de postări coordonate a fost aplicată a doua zi, când canalele Insider Moldova, Молдова Live, Новости Молдовы, Multumesc moldova și Молдова сейчас au promovat la unison ideea că criza ecologică e folosită ca pretext pentru schimbarea formatului negocierilor 5+2 pentru reglementarea diferendului transnistrean și au prezentat R. Moldova ca un stat controlat de Occident.

Printre tacticile de bază folosite se numără contestarea (prin ridiculizare, ironizare, delegitimizare și punere la îndoială) declarațiilor oficiale, promovarea activă a versiunilor alternative favorabile Rusiei și lansarea de zvonuri și falsuri. Toate acestea țintesc crearea de haos informațional prin erodarea încrederii în instituțiile statului și în comunicarea oficială și promovarea versiunii Kremlinului asupra celor întâmplate.

În legătură cu poziția Rusiei, ambasada acestei țări în R. Moldova a negat pe 18 martie responsabilitatea Federației Ruse în poluarea Nistrului, criticând autoritățile moldovene și prezentând acuzațiile acestora ca fiind motivate politic și influențate din exterior. Comunicatul ambasadei a fost distribuit masiv de surse și politicieni care promovează constant narațiunile false ale Kremlinului.

Doar pe Telegram, peste 25 de canale pro-Kremlin au distribuit comunicatul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău

 

Vezi și: FALS de la deputatul Țîrdea: Racii „fug” din cauza petrolului deversat în Nistru

 

Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API