În ziarul său de agitație electorală, Victor Petrov, candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, acuză autoritățile moldovenești că ar împinge țara într-un conflict militar. Este un narativ fals, la care deseori recurg forțele politice pro-Kremlin din Moldova.

Declarații din ziarul de agitație electorală

 „Puterea de la Chișinău, încălcând statutul de neutralitate al Moldovei, împing premeditat țara noastră să se implice în conflicte armate, provocând astfel nemulțumirea majorității covârșitoare a populației și îngrijorarea cu privire la viitorul republicii”, scrie ziarul de agitație electorală „Воля народа” („Voința poporului”) al candidatului la funcția de bașcan Victor Petrov. Tirajul total al ziarului a constituit 80 de mii de exemplare, fiind achitat din fondul electoral al candidatului. În ce mod autorităţile „împing ţara să participe în conflicte armate”, ziarul lui Petrov nu precizează.

Afirmații similare au făcut în repetate rânduri și alți politicienii pro-Kremlin. Bunăoară, fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor Igor Dodon a declarat de mai multe ori că Moldova ar fi atrasă în conflictul militar. „Acțiunile autorităților fac parte dintr-un joc orchestrat din exterior, aceste acțiuni sunt în defavoarea cetățenilor, duc țara la faliment și la o posibilă implicare în conflictul militar din Ucraina”, a declarat Dodon în aprilie 2022 după şedinţa Consiliului Republican al PSRM.

Marina Tauber, deputată din partea Partidului „ŞOR”, în general a declarat, pe 24 martie, că ar deține informații că autoritățile moldovenești pregătesc provocări în regiunea transnistreană. „Săptămâna trecută, în România au fost trimise 10.000 de uniforme ale Poliției naționale și 10.000 de uniforme ale armatei moldovenești. Au fost comandate 3000 de sicrie”, a spus Tauber. Ea a anunțat și data „provocării” – 17 aprilie. Reprezentanții Guvernului imediat au venit cu o reacție, menționând că acesta este un fals. În a doua zi de Paște, evident, nu s-a întâmplat nimic.

Autoritățile moldovenești au declarat de nenumărate ori despre necesitatea de a menține pacea

În mai 2022, în cadrul unui discurs în Parlamentul European, Președinta Maia Sandu a subliniat importanța menținerii păcii în Moldova, inclusiv în procesul de soluționare a conflictului de pe Nistru. „Guvernul Republicii Moldova depune un efort considerabil pentru a menține situația stabilă și pașnică, urmând calea diplomatică de soluționare a conflictelor. Și vom continua să facem acest lucru, pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale râului Nistru, care nu își doresc război sau destabilizare”, a declarat Maia Sandu.

În martie 2023, într-o intervenție la postul public de televiziune Moldova 1, Președinta s-a referit la statutul de neutralitate. „Neutralitatea este în Constituție și cetățenii decid dacă trebuie schimbată Constituția sau nu. Noi vedem în sondaje că majoritatea cetățenilor în continuare susțin neutralitatea. Noi respectăm alegerea cetățenilor pentru că așa funcționează democrația”, a menționat Maia Sandu.

Falsuri la aceeași temă, distribuite de adepții lui Petrov

Echipa lui Petrov nu este la prima tentativă de a dezinforma cu privire la pretinsa pregătire a Moldovei de a se implica în conflictul militar. Toamna trecută, pe pagina site-ului Gagauznews.md de pe Facebook a fost publicată o informație privind construcția unui punct de trecere a frontierei la hotarul moldo-român în zona Leova-Bumbăta. „Acest loc de trecere este ideal pentru o eventuală deplasare rapidă a colaboratorilor organelor de forţă din România la Comrat sau în direcţia Bender care ar putea deveni, cu un grad mare de probabilitate, centre de tensiune dacă în Republica Moldova vor începe acţiuni militare”, afirmau autorii articolului. În opinia lor, autorităţile moldoveneşti ar putea solicita României să apere cetăţenii români, iar autorităţile române, drept răspuns, ar putea introduce organele lor de forţă la Comrat sau Bender. În text lipseau referinţe care ar argumenta veridicitatea acestei speculații. La fel, materialul nu conţinea date despre autori sau referinţe la careva surse.

Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) al Republicii Moldova ne-au explicat că noul punct de trecere a frontiere este creat pentru facilitarea traficului transfrontalier de mărfuri și persoane. „Menționăm că podul de pontoane care urmează a fi instalat de partea română, din cauza limitărilor de greutate, nu poate asigura traversarea transportului de mare tonaj”, se precizează în răspunsul MAI la solicitarea noastră. Acest fals a fost dezmințit de portalul Stopfals.md.

Site-ul Gagauznews.md aparține organizației „Народный антикризисный штаб” („Stafful popular anticriză”) care se poziționează ca organizație umanitară obștească, fondată de Victor Petrov.

Petrov însuși se poziționează în calitate de candidat pro-rus. În martie curent el s-a întâlnit cu Președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov, iar la începutul săptămânii demnitarul rus urma să țină un discurs la un eveniment din Comrat, la invitația lui Petrov. Însă lui Minnihanov i-a fost interzisă intrarea în Republica Moldova. „Susținerea unui candidat în alegerile locale din țara noastră nu este un motiv întemeiat și autoritățile au solicitat oficialilor ruși să se abțină de la imixtiuni în treburile interne ale țării noastre”, au menționat surse din cadrul Poliției de Frontieră.

Expert: instrumente ale războiului hibrid

Potrivit lui Valeriu Pașa, expert în cadrul Centrului Analitic Watchdog, promovarea narativului despre intenția autorităților moldovenești de a implica țara într-un conflict militar este unul din instrumentele războiului hibrid, pentru a induce panica în societate. „Exemplu sunt și declarațiile Marinei Tauber care spunea că autoritățile moldovenești ar pregăti pentru 17 aprilie provocări în Transnistria. Nu s-a întâmplat nimic. Nici nu se putea întâmpla. Autoritățile moldovenești au declarat în repetate rânduri că avem nevoie de pace, că suntem o țară neutră”, a precizat V. Pașa pentru Stopfals.md.

Falsurile despre o pretinsă implicare a Moldovei în conflictul militar sunt promovate intenționat de către politicienii pro-ruși din câteva motive. „În primul rând, își doresc să fie pe placul electoratului care este influențat de propaganda Kremlinului și care crede în astfel de sperietori. În al doilea rând, ei încearcă să placă și prietenilor pe care îi au la Moscova pentru a beneficia de susținerea acestora”, a opinat expertul.

Piotr Garciu,

Stopfals.md

Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.