Falsuri recente
Site-ul Kp.md (pagina web a publicaţiei de limbă rusă „Комсомольская правда в Молдове”) a publicat un articol în care a acuzat Guvernul de intenţia de a „distruge” grădiniţele „urmând modelul școlilor”. În text, autorul face referire la declarația ministrului Educației Dan Perciun despre necesitatea de a reforma finanțarea instituțiilor preșcolare din ţară, în funcţie de numărul de copii. În realitate, finanţarea per copil nu înseamnă închiderea grădiniţelor sau şcolilor, iar optimizarea instituţiilor educaţionale (inclusiv închiderea unora dintre ele) are loc din cauza numărului redus de copii, acest proces fiind determinat în mare măsură de migraţie, lucru confirmat şi de statistici.
Despre „distrugerea grădiniţelor de copii” Kp.md a anunțat la 12 august în articolul intitulat „Am trăit prea bine înainte de PAS: Moldova s-a apucat de grădinițe urmând modelul de distrugere a școlilor (în original: «Мы слишком хорошо жили до PAS: Молдова взялась за детские сады по образцу уничтожения школ»). Mai jos este plasată poza unui copil plângând, însoțită de un text care sugerează indiferența autorităților: „Și nimănui nu-i pasă unde vor fi copiii cât părinții sunt la muncă” (în original: «И никого не интересует, где будут дети, пока родители на работе»). Autorul articolului afirmă că un „astfel de «sistem de optimizare» a început să funcţioneze activ pe timpul când Maia Sandu conducea Ministerul Educaţiei. Elevii au fost nevoiţi să părăsească satele şi oraşele de baștină în căutarea altei instituţii de învăţământ, achitându-şi singuri cheltuielile de transport. După accederea ei la Preşedinţie, au fost închise câteva universităţi” (în original: «подобная "система оптимизации" начала активно работать во времена Майи Санду, управлявшей министерством образования. Школьникам пришлось покидать родные сёла и города в поисках новых учебных заведений. Дорогу оплачивали за свой счёт. После её прихода в Президентуру были закрыты несколько университетов»). La fel, în opinia KP.md, Ministerul Educației ar fi venit cu o astfel de inițiativă pentru că nu este interesat de dezvoltarea intelectuală a națiunii.
Esența propunerii Ministerului Educației rezidă în distribuirea echitabilă a finanțelor
Ministerul Educației și Științei, într-adevăr, discută ideea trecerii grădinițelor la autogestiune. Totuși, scopul nu ține de închiderea grădinițelor mici, ci de finanțarea echitabilă. Astfel, se propune finanțarea grădinițelor per copil, ca în școli. „Dacă în cazul școlilor am trecut la finanțarea per elev acum 8-10 ani, ceea ce înseamnă că școlile mai mari, care au și costuri mai mari, beneficiază de finanțare adițională, pentru că se respectă principiul că banul urmează copilul, atunci în cazul grădiniţelor acest lucru nu se întâmplă şi, de fapt, grădinițele mari din centrele urbane subvenționează grădinițele mici din mediul rural din contul bugetelor pe care ar trebui să le primească, pentru că finanţarea grădiniţelor nu depinde astăzi de numărul de copii, ea depinde de finanţarea istorică”, a remarcat ministrul Educaţiei Dan Perciun într-un live pe Facebook.
Potrivit lui, chiar dacă mai multe instituţii îşi doresc să treacă la autogestiune, ele nu pot face acest lucru din cauza că lipseşte cadrul legal. La fel, este necesară soluţionarea chestiunilor-cheie, și anume a celor legate de finanţare şi de statele de personal.
Formula de finanţare are scopul de a spori calitatea instruirii în şcoli
Ministrul Perciun nu se ocupă de „optimizarea” grădiniţelor, cum afirmă autorul articolului publicat de Kp.md. Oficialul doar a prezentat propunerile Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei cu referire la finanţare. Reamintim că de la 1 ianuarie 2013 toate instituțiile de învățământ primar și secundar general din ţara noastră sunt finanţate în baza unei formule noi: şcolile beneficiază de mijloace de la stat în funcţie de numărul de elevi, conform principiului „banii urmează elevul”. Formula acoperă toate cheltuielile, cu excepţia celor pentru alimentaţie şi investiții capitale. Pentru acestea se alocă bani suplimentari, iar din componenta raională (adică de către autoritățile raionale și municipale) sunt acoperite cheltuielile pentru transportarea elevilor, întreținerea căminelor și alte necesități. Afirmația Kp.md că elevii „achitau singuri cheltuielile de transport” este un fals, or transportarea elevilor din sate în școlile districtuale este asigurată din contul mijloacelor bugetare.
Optimizarea școlilor n-a avut loc din cauza Maiei Sandu
Narativul fals conform căruia „Maia Sandu închidea școlile când era ministră a Educației” a fost promovat de Partidul Socialiștilor și mediile pe care le controlează această formațiune în toate campaniile electorale din ultimii ani. Portalul Stopfals.md a dezmințit în repetate rânduri această dezinformare. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anii 2012-2015 (când Maia Sandu era ministră a Educației), în Moldova au fost închise 73 de instituții de învățământ de zi, în special școlile mici cu un număr redus de elevi. Totodată, în procesul de optimizare a instituțiilor de învățământ a fost majorat numărul de școli primare și gimnazii.
În realitate, inițiativa de optimizare a instituțiilor de învățământ a fost lansată cu mult mai devreme. Încă în anul 2007, Ministerul Economiei (pe atunci ministru era Igor Dodon) a prezentat „Concepţia optimizării numărului angajaţilor din sectorul bugetar”, care presupunea și optimizarea școlilor (adică reducerea numărului acestora). Iar în 2008, Dodon, care tot ocupa funcția de ministru al Economiei, și vicepremierul de atunci Zinaida Greceanîi au semnat planul de acțiuni privind implementarea acestei concepții. Astfel, doi fruntași ai Partidului Socialiștilor au fost printre cei care, în fond, au inițiat optimizarea școlilor.
Numărul copiilor se reduce, totodată reducându-se și numărul școlilor și grădinițelor
Numărul de copii în școli și grădinițe se reduce nu din cauza actualei guvernări și a Maiei Sandu, cum scrie Kp.md. Acest lucru se întâmplă din cauza unor factori demografici.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul instituțiilor de educație timpurie (creșe în cadrul grădinițelor) s-a redus în ultimii 12 ani cu 1653 de unităţi (vezi imaginea).
Potrivit sociologului Vasile Cantarji, închiderea instituţiilor educaţionale este determinată de migraţie. „Republica Moldova este afectată de o criză demografică profundă. Ţara a ajuns la o etapă demografică caracateristică pentru ţările dezvoltate cu o natalitate redusă, sporul populaţiei fiind în descreştere. În acelaţi timp, şi migraţia a avut un impact grav asupra noastră. În rezultat, numărul de copii s-a redus de trei ori. În anul 1980 am avut cca 90 de mii de nou-născuţi, iar acum avem mai puţin de 30 de mii pe an”, spune el. Reducerea numărului de copii nu poate să nu afecteze structura instituţiei educaţionale, afirmă sociologul. „Şcolile care pe timpuri aveau numărul minim necesar de elevi acum nu-l mai au şi nici nu au de unde lua aceşti elevi. Şcolile se închid demult şi în perioada diferitor guvernări. Ţin minte că socialiştii şi comuniştii au criticat PAS pentru închiderea şcolilor, dar pe timpul guvernării lor a fost închis un număr mai mare de şcoli decât în perioada când Ministerul Educaţiei era condus de Maia Sandu”, a spus Cantarji.
Pe timpul Maiei Sandu universităţile au fost reorganizate
Afirmaţia Kp.md precum că odată cu accederea Maiei Sandu la Preşedinţie au fost închise câteva universităţi, la fel, este o speculaţie. În anul 2022, în Moldova au fost reorganizate șapte universităţi în baza Hotărârii Cabinetului de Miniştri. Reorganizarea prevede fuziunea unor universităţi prin absorbţia de către universitățile mari a unor instituții de învățământ mai mici, fuziunea institutelor de cercetare cu universitățile (nu închiderea lor) – cu păstrarea separată a finanțării pentru domeniul cercetare, precum și îndreptarea cheltuielilor publice din învățământul superior și cercetare spre creșterea salariilor cadrelor universitare și ale cercetătorilor. Scopul reorganizării este crearea unor universități mari, consolidate și competitive, cu o infrastructură modernă, care să corespundă tendințelor internaționale. De fapt, subiectul privind necesitatea reformării instituțiilor de învățământ superior în țară se discută încă din anul 2015.
Despre „închiderea universităților de către Maia Sandu” declara anterior și deputatul socialist Bogdan Țîrdea. Afirmația în cauză a fost dezmințită de portalul Stopfals.md.
Elena Celak,
Stopfals.md
Relevant
Comments 0