Pentru a adera la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să adere la NATO, să vândă pământurile străinilor, să-și distrugă universitățile și industria vinicolă din cauză că face concurență vinurilor din Franța și Italia. Sunt afirmații lansate de liderul Partidului Oamenilor Muncii (POM), Serghei Toma, într-o postare pe Facebook. Niciuna din ele nu corespunde adevărului.

Serghei Toma a publicat o listă de acțiuni care ar fi „cerute de Comisia Europeană” pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. Postarea are peste 200 de distribuiri, peste o sută de reacții și zeci de comentarii. Autorul a distribuit postarea și pe un grup de Facebook, unde a acumulat sute de comentarii, reacții și distribuiri.

„Nicio țară nu a putut intra în UE fără să intre în NATO, în afară de Austria, care e unul dintre fondatorii Europei” (în original: „Вход в НАТО. (Ни одна страна не могла войти в ЕС без входа в НАТО) факт, кроме Австрии так как они были родоначальниками Европы”), începe postarea lui Serghei Toma.

Acesta este un fals. În prezent, din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 4 nu sunt și membre NATO – Austria, Cipru, Irlanda și Malta. Austria (care nu e fondatoare a UE, așa cum susține Serghei Toma, ci a aderat în 1995) și Irlanda sunt țări din afara NATO cu cea mai lungă durată în UE și nu intenționează să adere la blocul Nord-Atlantic. De asemenea, până anul trecut, în UE erau alte două state – Suedia și Finlanda – care se află din 1995 în Uniune, dar nu intenționau să adere la NATO până la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, nu se poate spune că pentru a adera la UE e obligatoriu ca statele să adere la NATO.

Mai mult, nici în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru anii 2024-2027, nici în Raportul pe anul 2023 al Comisiei Europene privind întrunirea de către Republica Moldova a condițiilor pentru aderare nu se spune nimic despre vreo condiție de aderare la NATO.

Vânzarea pământului către străini și distrugerea vinificației

O altă condiție de aderare la UE ar fi, potrivit lui Serghei Toma, vânzarea pământului către cetățeni străini (în original: „Продажа земли иностранным гражданам”). Afirmația este un fals, pe care îl repetă foarte des adversarii aderării la UE, fiind dezmințit de mai multe ori de portalul Stopfals.md. În aprilie 2023, responsabili de la Guvern și Parlament au infirmat că în procedură s-ar afla vreun proiect de lege care ar urma să le permită străinilor să cumpere terenuri în R. Moldova. Actuala legislație nu permite acest lucru.  

„Distrugerea industriei vinicole, întrucât ea concurează cu Italia, Franța – pentru asta au distrus piețele istorice, iar în Europa vitrinele sunt ocupate” (în original: „Уничтожение Винной промышленности так как она конкурирует с Италией, Францией. Для этого уничтожили исторические рынки продаж а в Европе все прилавки заняты”) - e o altă afirmație din lista lui Toma.

Datele statistice arată contrariul. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în perioada ianuarie-octombrie 2023, exporturile de vinuri ale Republicii Moldova au crescut cu 8,6% față de aceeași perioadă a anului 2022 și au constituit 111 milioane de dolari. 45% din exportul de vin revine Uniunii Europene, 29% - altor state și 26% - țărilor CSI.

Când vorbește despre „distrugerea altor piețe”, Serghei Toma se referă la Federația Rusă, unde R. Moldova exporta până în 2006 cea mai mare cantitate a vinurilor sale. De fapt, anume Rusia a fost cea care a scos vinurile moldovenești de pe piața sa, impunând două embargouri. În 2006, Moscova a pus embargo la importurile de vinuri din R. Moldova, formal invocându-se conținutul de pesticide din ele. Pe plan politic, însă, între R. Moldova și Rusia avea loc o răcire a relațiilor, după ce președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să accepte așa-numitul „Memorandum Kozak”. Exporturile au fost reluate după doi ani, însă între timp vinificatorii moldoveni începuseră să se orienteze către alte piețe. Rusia a impus un al doilea embargo în 2013, înainte de semnarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

„Distrugerea universităților va continua”

„Distrugerea universităților va continua, la fel ca reducerea școlilor și liceelor”, mai scrie Serghei Toma (în original: „Уничтожение университетов будет продолжаться, точно также как и сокращение школ, и лицеев”).

În Republica Moldova într-adevăr s-a redus numărul de instituții de învățământ superior, în special după comasarea, în 2022, a unor universități, în cadrul reformei inițiate de Ministerul Educației și Cercetării, care a invocat numărul tot mai mic de studenți, dar și măsuri de modernizare a învățământului. Datele statistice arată că în ultimii 10 ani numărul studenților s-a redus în jumătate. Dacă în anul 2004 în R. Moldova erau înmatriculați 104 mii de studenți, atunci în anul de învățământ 2023-2024 sunt înmatriculați 56,5 mii de studenți. Reducerea se explică prin declinul demografic al Republicii Moldova, dar și prin faptul că o parte din tineri aleg să studieze peste hotare. Despre falsurile referitoare la reforma universitară, la „închiderea școlilor și liceelor” Stopfals.md a scris anterior aici, aici și aici.

Cu afaceri la Londra, dar justifică invazia rusă în Ucraina

Serghei Toma este unul dintre reprezentanții partidelor politice mici, vocale doar în preajma scrutinelor electorale, care s-au activizat de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Astfel, liderul POM postează frecvent mesaje pe Facebook, în care justifică nu doar invazia rusă în Ucraina, dar și un eventual atac asupra Republicii Moldova. Stopfals.md a scris despre acest subiect în martie 2022.

Toma s-a lansat în politică în anul 2019, când a devenit președintele Partidului Oamenilor Muncii. Acest partid a fost înregistrat în 1999 cu denumirea „Noul partid Național Moldovenesc”, fiind condus la acel moment de istoricul Ion Țurcanu. În 2011 și-a schimbat denumirea în „Partidul pentru Unirea Moldovei”, iar din 2019 partidul poartă actuala denumire. Serghei Toma a candidat la alegerile pentru funcția de primar general al mun. Chișinău din 2019, obținând cel mai slab rezultat dintre cei 18 candidați - 306 voturi (0,14%). Un an mai târziu, a încercat să candideze la alegerile prezidențiale, dar nu a putut colecta numărul necesar de semnături pentru a fi înregistrat. La alegerile parlamentare anticipate din 2021, POM a acumulat 0,1% din voturi, Toma fiind cap de listă.

Potrivit datelor biografice depuse la Comisia Electorală Centrală în anul 2019, Toma este originar din Tighina (Bender), este medic veterinar de profesie și locuiește în Marea Britanie. Platforma de verificare a companiilor active din Londra - Companieslondon.com - confirmă că S. Toma este în prezent directorul firmei Hoos Technology L.T.D, înființată în anul 2014, specializată în domeniul tehnologiilor informaționale.

Mai multe detalii despre biografia lui Serghei Toma, precum și despre falsurile promovate de acesta, puteți vedea aici.

Viorica Zaharia,

Stopfals.md

Acum suntem și pe Telegram!

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API