În perioada 10–11 martie, mai multe canale de Telegram și politicieni din Găgăuzia au afirmat că „Ministerul Justiției intenționează să «taie» din autonomie”, iar autoritățile centrale „retrag” atribuțiile Găgăuziei și „blochează intenționat desfășurarea alegerilor”. Autorii postărilor manipulează și substituie faptele prin interpretarea speculativă a unor norme legale.

„Ministerul Justiției intenționează să «taie» din autonomie”

Canalul de Telegram Balkan-Centre | «Балкан-Центр» titrează: „Operațiunea de sfâșiere a autonomiei găgăuze este în toi” (în original: «Спецоперация по потрошению Гагаузской автономии в полном разгаре»). În calitate de „argument” e invocat faptul că Ministerul Justiției solicită Curții Constituționale a R. Moldova să verifice constituționalitatea atribuțiilor bașcanului Găgăuziei de a propune șefii de direcții ai Comitetului Executiv, precum și formarea comisiei electorale regionale (CEC din Găgăuzia) de către Adunarea Populară a autonomiei. Iar canalele de Telegram Молдавская политика, Sputnik Молдова 2.0🇲🇩 scriu că „Ministerul Justiției intenționează să «taie» din autonomia Găgăuziei” (în original: «Минюст намерен урезать автономию Гагаузии»).

Aceeași narațiune e promovată în grupul de Facebook Приднестровский вестник: „Sandu-PAS vor să «taie» autonomia Găgăuziei”.

În realitate, Ministerul Justiției nu poate „tăia” din atribuțiile UTA Găgăuzia, care sunt prevăzute de articolul 111 din Constituția R. Moldova și de Legea privind statutul juridic special al autonomiei.

Sesizarea Ministerului Justiției nu țintește „tăierea” din atribuții, ci clarificarea unor chestiuni juridice discutabile. La 9 martie 2026, ministrul justiției Vladislav Cojuhari, într-adevăr s-a adresat Curții Constituționale solicitând controlul constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului și din Codul Electoral. Este vorba despre prevederile care permit Adunării Populare a Găgăuziei să participe la desemnarea ori formarea unor autorități publice, inclusiv din domeniul electoral.

Curtea Constituțională verifică constituționalitatea legilor și hotărârilor

Practica de verificare a constituționalității prevederilor legislative ale R. Moldova, inclusiv ale Găgăuziei, există din momentul creării Curții Constituționale, procedura fiind una perfect legală. Bunăoară, prin decizia din 14 aprilie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale normele care reglementează participarea Adunării Populare a Găgăuziei la desemnarea procurorului autonomiei. Atunci Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituționale prevederile articolului 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, alineatului (3) din articolul 25 și cele ale articolului 26 din Legea cu privire la Procuratură. Normele respective permiteau Adunării Populare să participe la selectarea și propunerea candidaturii pentru funcția de procuror al autonomiei. Curtea Constituțională a dispus că implicarea autorității publice regionale la desemnarea procurorului încalcă principiul constituțional privind independența procuraturii și cel de separare a puterilor în stat.

Astfel de decizii nu înseamnă însă „retragerea” atribuțiilor. Ele stabilesc dacă legile aprobate de Parlament (sau, în cazul de față, de Adunarea Populară a Găgăuziei) corespund legii fundamentale, adică Constituției.

„Chișinăul blochează intenționat desfășurarea alegerilor”

Într-o postare pe Facebook, Fiodor Gagauz, ex-deputat în Parlament din partea Partidului Socialiștilor, a notat că „guvernul central a anulat o parte din atribuțiile Găgăuziei și, în prezent, reprezentanții conducerii țării fac apel deschis la demontare, la lichidarea în totalitate a drepturilor autonome ale Găgăuziei” (în original: «центральное правительство отменило часть полномочий Гагаузии, и в настоящее время представители руководства страны открыто призывают к демонтажу, полной ликвидации автономных прав Гагаузии»). „Acum Chișinăul blochează intenționat desfășurarea alegerilor deputaților în Adunarea Populară” (în original: «Сейчас Кишинев намеренно блокирует проведение выборов депутатов Народного собрания»), menționează Fiodor Gagauz. Declarația lui a fost publicată și de canalele de Telegram WTF Moldova?! și INDEX🇲🇩.

La rândul său, Mihail Vlah, consilierul Bașcanului Găgăuziei, a declarat (0:34-0:42) pe Facebook că Chișinăul „încalcă Legea privind statutul juridic special pentru a desfășura alegerile în conformitate cu legea noastră, cu Constituția. Astăzi am văzut că Ministerul Justiției vrea să «sterilizeze» în totalitate Legea privind statutul juridic special făcând acest lucru cu mâinile Curții Constituționale”.

Declarațiile în cauză nu sunt decât peculații care vin să manipuleze opinia publică.

Totodată, afirmațiile precum că guvernul „a anulat o parte din atribuțiile Găgăuziei” (în original: «отменило часть полномочий Гагаузии»), iar reprezentanții а conducerii țării „cheamă la lichidarea în totalitate a drepturilor autonome ale Găgăuziei” (în original: «призывают к полной ликвидации автономных прав Гагаузии») sunt niște minciuni.

Așa cum am specificat mai sus, atribuțiile autonomiei nu pot fi anulate fără a modifica Constituția și Legea privind statutul juridic special, modificări care nu au fost operate. La fel, nu au existat nici apeluri ale conducerii țării la „demontarea” autonomiei găgăuze.

Nu corespund realității nici afirmațiile despre „blocarea intenționată de către Chișinău a desfășurării alegerilor deputaților Adunării Populare” (în original: «намеренное блокирование Кишиневом проведения выборов депутатов Народного собрания»). De fapt, la 20 ianuarie 2026, Curtea Supremă de Justiție a R. Moldova a admis recursului depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei prin care a fost creată componența autorității electorale regionale. Or, fără o autoritate constituită legal desfășurarea alegerilor este imposibilă.

Esența acestei dispute juridice ține de neconcordanța normelor legislației naționale și cele regionale din Găgăuzia (detalii aici). Astfel, articolul 17 din Codul Electoral al R. Moldova stabilește sistemul de organe autorizate să se ocupe de organizarea și desfășurarea alegerilor, sistemul incluzând și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”.

Totodată, în Codul Electoral al Găgăuziei autoritatea respectivă este denumită „Comisia Electorală Centrală” (în original: «Центральная избирательная комиссия»).

Anume această contradicție este specificată în Decizia Curții Supreme, care menționează expres că Codul Electoral național nu prevede o altă denumire pentru entitatea electorală din autonomie, în afară de „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”.

Expert: Ministerul Justiției acționează în cadrul Constituției

În comentariul oferit pentru portalul Stopfals.md, directorul executiv al Asociației ADEPT, Igor Boțan, a subliniat că sesizarea depusă la Curtea Constituțională per se „nu poate fi în niciun caz interpretată ca «tăiere» din atribuții”.

„Ministerul Justiției s-a adresat Curții Constituționale pentru a stabili dacă este admisibilă subordonarea dublă cu prevederile Constituției. Există organele administrative în care, în opinia Ministerului Justiției, se intercalează o instituție politică, adică Adunarea Populară. Nu știm ce va spune Curtea Constituțională. Dar dacă Curtea Constituțională va spune că e în regulă, că e firesc?” a spus expertul.

Igor Boțan a atenționat că practica respectivă exista încă în anul 1999, când ministrul justiției s-a adresat Curții Constituționale în chestiunea privind desemnarea judecătorilor în instanțele de judecată din Găgăuzia. Atunci Ministerul Justiției a concluzionat că „dacă acest lucru este aplicabil în raport cu judecătorii și procurorii, atunci nu poate fi ignorată posibilitatea de a aplica aceleași principii vizavi de șefii de poliție, reprezentanții Departamentului Justiție și Serviciului de Securitate”.

Prin adresarea la Curte, „discuția politică a fost trecută pe dimensiunea legalității”, afirmă Igor Boțan. El a mai amintit că în 2001 Adunarea Populară a Găgăuziei a semnat un acord cu Partidul Comuniștilor, aflat atunci la guvernare, și au fost făcute modificări la articolul 111 din Constituție prin care au fost stipulate atribuțiile guvernului și verificarea constituționalității legilor. Astfel că Ministerul Justiției acționează în limitele acelor modificări.

Directorul executiv al ADEPT a presupus că Curtea Constituțională va solicita evaluarea Comisiei de la Veneția înainte de a lua o decizie referitoare la sesizarea Ministerului Justiției.

Elena Celak,

Stopfals.md

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API