Spațiul informațional din regiunea transnistreană a fost dominat, în ultimele două săptămâni, de narațiuni care prezintă R. Moldova drept agresor militar și sursă de presiune economică asupra regiunii, în timp ce armata rusă și așa-zisa armată transnistreană sunt glorificate și prezentate ca garanți ai păcii. Analiza mesajelor promovate de presa afiliată administrației de la Tiraspol și de canale de social media dedicate regiunii arată reluarea falsurilor despre conflictul armat din 1992, a conspirațiilor privind presupuse provocări ale R. Moldova și Ucrainei și a calificării reformelor fiscale ale Chișinăului drept o „blocadă economică” împotriva regiunii.

Afirmații despre „agresiunea militară” din partea R. Moldova și „neimplicarea” armatei a 14-a în războiul din 1992

Analiza spațiului informațional din stânga Nistrului arată că tema centrală în perioada 23 februarie - 7 martie a fost comemorarea evenimentelor din martie 1992. Cu această ocazie, surse media și canale de Telegram, Facebook și Instagram afiliate administrației separatiste au promovat intens falsurile că autoritățile R. Moldova ar fi declanșat conflictul militar din 1992 și că armata a 14-a a Federației Ruse nu ar fi participat la lupte.

Agenția de știri Новости Приднестровья și postul TV Первый Приднестровский (ambele controlate de regimul secesionist) l-au citat pe liderul separatist, Vadim Krasnoselski, care a afirmat că „în noaptea de 2 martie 1992, agresiunea Moldovei împotriva Transnistriei a căpătat amploarea unui război” și că „despre crimele comise de formațiunile armate moldovenești pe teritoriul Transnistriei, Chișinăul oficial preferă să păstreze tăcerea în toți acești ani”. Mesaje similare au apărut și pe TikTok.

Postul de televiziune TCB a difuzat un reportaj intitulat De ce Moldova a atacat Transnistria?, în care regiunea este prezentată drept o comunitate orientată spre pace, iar autoritățile de la Chișinău - responsabile de escaladarea conflictului de la începutul anilor ’90.

Aceleași surse promovează și ideea că Rusia n-ar fi participat la conflictul armat. Новости Приднестровья a afirmat că „în perioada martie–iulie 1992, armata a 14-a a fost un observator extern al războiului”. Mai mult, într-o postare citată de mai multe surse, Новости Приднестровья a scris că „vărsarea de sânge a putut fi oprită doar de către pacificatorii ruși”.

În paralel, așa-numitul guvern și presa afiliată regimului de la Tiraspol au reflectat pe larg evenimentele de comemorare a conflictului militar din 1992, inclusiv deschiderea unor expoziții și organizarea unor activități „educaționale”. Inițiativele contribuie la consolidarea unei memorii colective care prezintă războiul prin prisma narațiunilor administrației separatiste.

Stopfals.md a demontat recent afirmațiile că R. Moldova ar fi agresat militar regiunea transnistreană în 1992 și că armata a 14-a rusă nu s-ar fi implicat în război. Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și cercetările istorice arată contrariul.

Glorificarea armatei ruse și „transnistrene”

23 februarie, dată la care în Rusia este marcată Ziua apărătorului patriei, a fost un prilej pentru sursele media transnistrene de a promova mesaje emotive menite să prezinte așa-numita armată din regiune drept continuatoarea tradițiilor militare din perioada Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice (23 februarie este și Ziua Armatei Roșii).

Într-un amplu reportaj, Новости Приднестровья l-a citat pe Vadim Krasnoselski, care a afirmat că „istoria țării este inseparabil legată de apărarea teritoriului și a poporului care trăiește pe aceste meleaguri” și că „data de 23 februarie 1918 este una convențională, iar strămoșii actualilor apărători au venit în rândurile armatei ruse, care, prin decizia Ecaterinei cea Mare și eforturile susținătorilor săi, a devenit aici un avanpost al Imperiului Rus, un sprijin și o apărare a granițelor sale sudice”. Mesaje similare au fost preluate și de alte surse media și „de stat”.

Krasnoselski a mai declarat că „armata transnistreană este un scut de încredere pentru poporul transnistrean, un garant al păcii și securității” și că „faptele eroice ale participanților la Marele Război pentru Apărarea Patriei, ale soldaților internaționaliști, gardienilor, cazacilor și voluntarilor care au apărat Transnistria în 1992 nu vor fi uitate niciodată”.

Prin mesajele de glorificare a trecutului militar și de prezentare a armatei transnistrene ca pe un „scut de încredere” și „garant al păcii” (inclusiv prin referiri la Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și eroii conflictelor istorice) se încearcă crearea unei continuități simbolice și legitimarea existenței și a rolului forțelor armate actuale. Totodată, formulările emotive ale mesajelor cultivă mândria și identificarea cu așa-zisa armată și narațiunile regimului de la Tiraspol.

Știri despre „complotul” împotriva Transnistriei

În aceeași perioadă, sursele media transnistrene au promovat propria versiune despre planul de asasinare a unor personalități publice din Ucraina, dejucat de autoritățile de la Kiev și Chișinău.

Canalul de Telegram Приднестровец a afirmat că „serviciile speciale ale Moldovei și Ucrainei au încercat să organizeze o provocare împotriva Transnistriei”. Potrivit acestei versiuni, scopul presupusei provocări ar fi fost „să convingă comunitatea internațională că Rusia pregătește pe teritoriul regiunii transnistrene grupuri de sabotaj pentru lichidarea unor oficiali și militari ucraineni de rang înalt”, iar ulterior să justifice retragerea trupelor ruse din regiune sub pretextul asigurării securității R. Moldova și Ucrainei. Aceeași interpretare a fost reluată de publicația Evedomosti  și de mai multe conturi de Facebook.

Informațiile oficiale contrazic aceste afirmații. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat la 20 februarie că un plan de asasinare a unor persoane publice din Ucraina a fost dejucat în urma unei operațiuni comune a autorităților din R. Moldova și Ucraina. Potrivit anchetei, rețeaua ar fi fost coordonată în R. Moldova de serviciile secrete rusești. 11 persoane au fost reținute, printre acestea și presupusul recrutor al grupării. În paralel, autoritățile ucrainene au reținut alte persoane originare din R. Moldova, implicate în aceeași schemă, în urma perchezițiilor desfășurate la Kiev și Odesa. Operațiunea comună a dus la destructurarea rețelei înainte ca planul să fie pus în aplicare.

Moldova, prezentată din nou ca sursă de presiune economică

Presa afiliată Tiraspolului continuă să prezinte R. Moldova drept o sursă de presiune economică asupra regiunii. Una dintre principalele narațiuni din această perioadă vizează reformele fiscale inițiate de autoritățile de la Chișinău, care prevăd eliminarea treptată a unor scutiri vamale și fiscale de care companiile din stânga Nistrului au beneficiat timp de peste două decenii.

Așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a calificat măsurile drept o formă de presiune economică sau chiar o „blocadă”. „Planul Moldovei de a anula privilegiile vamale la import pentru companiile transnistrene este o problemă. (...) A lua bani de la poporul transnistrean sub orice pretext este un nivel suficient de ridicat de cinism”, a afirmat Ignatiev. Declarațiile au fost preluate și de alte surse media din regiune.

De fapt, reacțiile vin în contextul reformelor fiscale promovate de Chișinău care nu urmăresc o blocadă pentru agenții economici din stânga Nistrului, ci eliminarea regimului special aplicat acestora. Un proiect de lege înregistrat în Parlament prevede modificarea legislației privind TVA și accizele prin eliminarea aplicării unui regim fiscal special pentru importurile realizate de agenții economici din stânga Nistrului. După intrarea în vigoare a modificărilor, aceste operațiuni vor fi taxate conform acelorași reguli aplicate pe restul teritoriului R. Moldova. Proiectul mai prevede anularea scutirii de TVA pentru importul și livrarea gazelor naturale către compania Tiraspoltransgaz. În același timp, pentru gazele naturale va fi menținută cota redusă de TVA de 8%, prevăzută de Codul fiscal. Modificările nu vor fi aplicate imediat. Potrivit proiectului, eliminarea facilităților fiscale la TVA și accize va intra în vigoare la 1 ianuarie 2030, iar până atunci Guvernul urmează să stabilească un calendar etapizat de implementare.

Expertul în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD, Andrei Curăraru, estimează că eliminarea treptată a acestor facilități ar putea aduce bugetului de stat venituri suplimentare de peste trei miliarde de lei anual. Potrivit acestuia, eliminarea scutirilor fiscale reprezintă primul pas spre convergență socială și pregătirea țării pentru standardele europene.

„De ce se întâmplă acest lucru acum? Motivul este drumul spre integrarea europeană. Nu putem permite pierderi în buget. Trebuie să semnalăm Uniunii Europene că R. Moldova controlează exportul și relațiile de import cu malul stâng, pentru a nu permite Federației Ruse să folosească regiunea transnistreană pentru reexport. Vedem cum se întâmplă acest lucru, de exemplu, în Georgia, unde acest mecanism generează probleme serioase. În trecut, contrabanda făcea ca fiecare transnistrean să consume cantități uriașe de carne de porc sau pui. Acum, problema este mai mică, dar, totuși, un fermier moldovean nu poate concura cu unul din regiunea transnistreană care nu plătește taxe. Este nevoie de condiții prin care exportul să contribuie la bugetul R. Moldova la același nivel ca orice alt producător”, a explicat Curăraru pentru Moldova 1.

Victoria Borodin,

Stopfals.md

A contribuit: Mihai Avasiloaie

Vezi și: Spațiul informațional transnistrean: Moldova este dușman, regimul separatist face față amenințărilor, iar Rusia e măreață și puternică

Un mix de propagandă locală și narațiuni false pro-Kremlin. Ce domină spațiul informațional din stânga Nistrului?

Criza energetică și alte subiecte sensibile, folosite pentru manipularea cetățenilor din stânga Nistrului

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API