Pe internet sunt distribuite mesaje despre „criticile dure” la care țările Uniunii Europene ar supune Republica Moldova din cauza eventualei reduceri a numărului secțiilor de votare din regiunea transnistreană, de la 41 la 10. În particular, este vorba despre  declarația unui politician din Ungaria și cea a directorului Institutului „Milton Friedman” din Italia. Aceste opinii singulare sunt prezentate drept poziție a Uniunii Europene de către unele surse pro-Kremlin pentru a lăsa impresia unor critici ample la care ar fi supusă R. Moldova.

Hiperbolizarea opiniei ca tentativă de manipulare

Informațiile despre reducerea numărului secțiilor de votare din regiunea transnistreană sunt distribuite în ultimele zile de către unele canale propagandistice, care titrează: „Genocid politic sub drapelul integrării europene” (în original: «Политический геноцид под флагом евроинтеграции»), „Chiar și Europa e obosită de «democrația» Maiei Sandu” (în original: «Даже Европа устала от “демократии” Санду»), „Euro-democrație într-o manieră moldovenească” (în original: «Евро-демократия по-молдавски») etc. Publicațiile au apărut pe diferite canale de Telegram, precum și pe Facebook (aici și aici).

Captură de ecran a postării apărută pe canalul „Бельцы 24”

Postările respective anunță despre „criticile aduse de UE” (în original: «критике со стороны ЕС»), referindu-se însă la o singură declarație, cea a lui Attila Vajnai, președintele „Partidului Muncitorilor din Ungaria 2006”, formațiune care face parte din Partidul Stângii Europene. La 20 august, politicianul maghiar a scris  pe Facebook că formațiunea „urmărește cu o îngrijorare profundă tentativele autorităților moldovenești de a limita drepturile electorale ale cetățenilor Republicii Moldova în preajma scrutinului electoral din 28 septembrie 2025”.

Declarațiile lui Attila Vajnai au fost citate în repetate rânduri de mai multe cunoscute surse propagandistice din Moldova, precum „Sputnik”, „Комсомольская правда в Молдове” sau „Primul în Moldova”. Bunăoară, în februarie 2025, într-un interviu pentru „Primul în Moldova”, sursă care are legături cu Ilan Șor și blocată în Moldova, acest politician menționa despre necesitatea de apropiere cu Rusia și despre faptul că „politica promovată de Moldova amenință cu un conflict militar”, fără a specifica însă pe cine anume amenința. În interviu nu se face nicio referire la războiul din Ucraina, care a afectat în mod negativ relațiile dintre R. Moldova și Rusia.

În 2023, același politician deplângea refuzul Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Moldova de a accepta solicitarea Partidului Stângii Europene, care intenționa să-și delege observatori pentru alegerile locale din 5 noiembrie. În același an, Attila Vajnai a fost citat de publicația „Комсомольская правда в Молдове” care a publicat declarația sa despre pretinsul „interes al politicienilor moldoveni de a mușamaliza cazurile de corupție”. În așa mod, politicianul comentase deschiderea negocierilor la subiectul aderării R. Moldova la UE.

Captură de ecran la materialul apărut pe site-ul „Комсомольская правда в Молдове”

„Partidul Muncitorilor din Ungaria 2006” n-are niciun deputat în actuala legislatură a Parlamentului maghiar (2022–2026). Potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor din Ungaria pentru Parlamentul European din 2024 , formațiunea nu face parte nici din lista celor care au obținut mandate în forul legislativ european.

Scrisoarea (ne)deschisă a unui institut din Italia

În postările în cauză se mai afirmă că și Institutul „Milton Friedman” din Italia ar fi criticat reducerea numărului secțiilor de votare. N-am identificat nicio declarație făcută pe internet de acest institut. În schimb, am găsit un articol publicat la 18 august pe site-ul italian Iberoquotidiano.it, în care se menționează că Alessandro Bertoldi, directorul Institutului Friedman, a adresat o scrisoare deschisă președintei R. Moldova, Maia Sandu. În mesajul său, Bertoldi își exprimă „profunda preocupare în legătură cu decizia Guvernului RM de a deschide în Transnistria doar zece secții de votare”. Totuși, articolul nu conține nicio referire la vreo scrisoare „deschisă”. De altfel, nici pe site-ul oficial al acestui instituit, nici pe paginile personale ale directorului institutului n-am identificat o astfel de scrisoare.

Niciun fel de „poziție a Uniunii Europene” vizavi de eventuala reducere a numărului de secții de votare din regiunea transnistreană nu există. N-am depistat astfel de declarații nici pe site-urile oficiale a Delegației EU în Moldova, a Consiliului UE, a Comisiei Europene și a Parlamentului European.

Reacția autorităților din R. Moldova

La subiectul ce ține de reducerea numărului de secțiilor de votare din regiunea transnistreană s-a referit, la 20 august, Roman Roșca, vice-premierul pentru reintegrare al R. Moldova. Oficialul a declarat jurnaliștilor că Tiraspolul nu respectă legislația, iată de ce nu putem vorbi despre un proces de alegeri democratic și liber în regiune. Totuși, Roman Roșca a subliniat că decizia definitivă urmează să fie luată de CEC (completare 25.08.25 – CEC a decis, la 24 august, deschiderea a 12 secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului).

„În trecut, am fost martori la un vot organizat și influențat din partea regiunii transnistrene, din partea alegătorilor regiunii transnistrene, iar misiunea noastră de bază este organizarea unui proces electoral bazat pe corectitudine și libera exprimare. De aici trebuie să reiasă și numărul secțiilor de votare, care, desigur că, într-un final va fi aprobat de către Comisia Electorală Centrală. Menționez faptul că niciun partid politic și niciun candidat în procesul electoral nu-și poate desfășura campania electorală în mod liber pe teritoriul regiunii transnistrene. Tiraspolul nu respectă legislația și Constituția, motiv pentru care nu putem vorbi despre un proces democratic și liber în regiune”, a spus Roman Roșca.

Pe site-ul CEC o decizie în acest sens deocamdată nu există. Totuși, la 18 august, vice-președintele CEC Pavel Postica a declarat în cadrul emisiunii „PE FAȚĂ” de la postul de televiziune „Moldova 1” că ar putea fi deschise doar 10 secții.

„Chiar și atunci când s-a organizat transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, în tururile doi de scrutin în anul 2020, în anul 2024 și în alegerile din 2021 (pentru că legea spune că urmează să luăm în calcul dinamica de la ultimele trei scrutine): deci, 2020, alegerile prezidențiale – 31 de mii și, alegerile parlamentare din 2021 — 28 de mii și, și alegerile prezidențiale, referendumul republican, turul doi, adică doar turul doi alegerile prezidențiale, — 26 de mii și. Deci, media iese de vreo 28 de mii și un pic. Dacă o secție de votare se constituie pentru 3.000 de alegători, respectiv, noi, formal, strict, dacă luăm așa cum scrie în Codul Electoral, noi trebuie să deschidem 10 secții de votare”, a menționat Pavel Postica.

Constantin Hairetdinov,

Stopfals.md

Suntem și pe Telegram!

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API