În ultimele zile, pe mai multe site-uri și pe social media au fost publicate mesaje potrivit cărora Comisia de la Veneţia ar fi „confirmat ilegalitatea” restricţiilor impuse partidului INIMA Moldovei, condus de fosta başcană a Găgăuziei, Irina Vlah. În unele mesaje se afirmă chiar că partidul Şor ar fi „fost distrus prin metode anticonstituţionale”, invocându-se din nou concluziile Comisiei. Declarațiile nu corespund realităţii, fiind o interpretare distorsionată a avizului Comisiei de la Veneţia.

Vlah: Comisia de la Veneţia „a confirmat” ilegalitatea restricţiilor impuse pentru INIMA Moldovei

În cadrul conferinţei de presă (1:10) din 18 martie, Irina Vlah s-a referit la avizul Comisiei de la Veneţia (Amicus curiae, 6–7 martie 2026). Potrivit politicienei, Comisia de la Veneţia ar fi explicat clar că „restricționarea activității unui partid nu poate fi fundamentată doar pe suspiciuni și declarații politice” (în original: „ограничение деятельности партии не может быть основано только на подозрениях или политических заявлениях”). Anume acest lucru, potrivit Irinei Vlah, „s-a întâmplat în cazul partidului INIMA Moldovei” (în original: „произошло в случае с партией INIMA Moldovei”). Pe Facebook ea a scris că PAS „a rescris legislația în favoarea sa” (în original: „переписала законодательство под себя”), transformând Legea privind partidele politice „într-o bâtă politică împotriva opoziției” (în original: „политическую дубинку против оппозиции”).

Afirmațiile Irinei Vlah au fost tirajate de mai multe surse. „Comisia de la Veneţia a confirmat ilegalitate restricţiilor impuse pentru INIMA Moldovei” (în original: „Венецианская комиссия подтвердила незаконность ограничений против INIMA Moldovei”) au titrat gagauzinfo.md și Бельцы 24. Iar pe site-ul VLAH IRINA ПРЕЗИДЕНТ МИРА a fost publicat articolul intitulat „Represiunea împotriva INIMA MOLDOVEI a devenit cunoscută la nivel internațional”.

Mai multe canale de Telegram și pagini de pe rețelele sociale au preluat declarațiile politicienei. Nicio sursă n-a oferit vreo reacție sau opinie alternativă la acest subiect.

Consilierul bașcanului: Partidul Șor „a fost distrus prin metode anticonstituţionale”

Referindu-se la avizul Comisiei de la Veneţia, Mihail Vlah, consilierul bașcanului din Găgăuzia, a afirmat că „anume partidul Șor a fost un exemplu care ilustrează modul în care guvernarea distruge democrația” (în original: „именно партия Шор стала показательным примером того, как власть уничтожает демократию”). Aceleași mesaje apar și pe pagina de Facebook TV6 MD.

Mai multe conturi de Facebook au scris că partidul Șor „a fost distrus prin metode anticonstituţionale” (în original: „уничтожили антиконституционными методами”).

Cine a solicitat avizul Comisiei de la Veneția și de ce?

La 12 septembrie 2025, Domnica Manole, preşedinta Curţii Constituţionale a R. Moldova, a solicitat Comisiei de la Veneţia avizul Amicus curiae, după ce mai multe partide politice (Renaştere, Şansă, Forţa de Alternativă și de Salvare a Moldovei şi VICTORIE) au contestat constituționalitatea unor prevederi din Legea nr. 100/2025 pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și a aspectelor conexe acestuia), care se referă la stabilirea partidelor succesoare ale partidelor politice declarate neconstituționale.

În special, Comisiei de la Veneția i s-a solicitat să răspundă la următoarele trei întrebări:

• Sunt oare criteriile pentru stabilirea statutului partidului politic succesor enumerate în articolul 3 alineatele (1)–(13) ale Legii obiective din punctul de vedere al dreptului de a alege și a libertății persoanelor de a se asocia în partide politice?
• Sunt oare limitarea activității partidului politic ca măsură de precauție şi dizolvarea partidului pe motiv că acesta este succesor al unui partid politic declarat neconstituțional nişte măsuri justificate din punctul de vedere al dreptului de a alege și a libertății persoanelor de a se asocia în partide politice?
• Conțin oare normele contestate suficiente garanții procesuale în măsură să prevină acţiunile arbitrare?

Partidele INIMA Moldovei şi Şor nu sunt menţionate în avizul Comisiei de la Veneţia

În cadrul celei de-a 146-ea sesiuni plenare, desfăşurate la 6–7 martie 2026, la solicitarea Curţii Constituţionale a R. Moldova, Comisia de la Veneţia a aprobat avizul Amicus curiae în care oferă o analiză juridică a prevederilor despre statutul partidelor succesoare şi restricționarea activităţii lor.

Avizul notează că restricţionarea activităţii unui partid politic urmează a fi echilibrată de pluralismul democratic şi că legitimitatea democratică impune ca să beneficieze de un anumit spațiu chiar şi forţele politice nepopulare ori controversate, însă doar dacă acestea nu încalcă în mod evident ordinea constituţională fundamentală.

Comisia de la Veneţia afirmă că activitatea unui partid politic poate fi restricţionată în calitate de măsură de precauţie, însă posibilitatea în cauză trebuie să fie prevăzută doar de procedurile de dizolvare sau în cadrul procedurilor care vizează restricţionarea activităţii unui partid politic, cu condiţia că acestea să fie limitate de nişte circumstanţe strict definite şi cu adevărat excepţionale. „Oricum, orice decizie de impunere a unor restricţii în calitate de măsuri de precauţie trebuie să fie susţinută de o explicaţie justificată adecvată care să demonstreze stricta lor necesitate”, se specifică în aviz.

Potrivit avizului, restricțiile impuse cu titlu de precauție în cadrul procedurilor care ţin în exclusivitate de restricţionarea activităţii unui partid nu sunt excluse, însă ar trebui să se limiteze la nişte circumstanţe strict definite şi cu adevărat excepţionale.

În avizul emis, Comisia îşi exprimă opinia referitoare la principiile ce ar urma să fie respectate în cazul restricţionării activității partidelor, dar nu se expune expres referitor la faptul că activitatea unor anumite partide din Moldova ar fi fost restricţionată cu ori fără încălcarea legii. În documentul citat nu sunt menţionate nici partidul INIMA Moldovei, nici partidul Șor. Nu există nici referiri la vreo „bâtă politică împotriva opoziţiei”. Totodată, în avizul Comisiei de la Veneţia n-a fost analizată dizolvarea partidului Şor (declarat anticonstituiţional în iunie 2023).

Comisia de la Veneţia nu emite hotărâri asemeni unei instanţe de judecată

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, cunoscută mai mult cu denumirea Comisia de la Veneţia, este organul consultativ al Consiliului Europei pentru dreptul constituțional și a fost creat în 1990. Avizele Comisiei de la Veneţia oferă statelor recomandări privind alinierea constituţiilor şi legilor lor la patrimoniul constituţional comun şi privind îmbunătățirea legislaţiei. Comisia de la Veneţia nu-și asumă rolul de instanţă de judecată şi nici nu analizează deciziile guvernelor sub aspectul încălcărilor.

„Succesorii partidului Şor”: de ce a fost restricţionată activitatea formaţiunilor?

La 11 august 2025, Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova a depus la Curtea de Apel Centru, o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat ca partidele Renaştere, Șansă, Forţa de Alternativă și de Salvare a Moldovei şi VICTORIE să fie recunoscute în calitate de succesoare a partidului Șor și să fie dizolvate. În calitate de temei a servit sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 21 iulie 2025 în care se menționa că entitățile respective continuă activitățile unei forțe politice interzise.

Potrivit datelor CEC și Serviciului de Informații și Securitate, la 6 iulie 2025, liderii partidelor respective au participat la un congres organizat de Ilan Șor la Moscova, în Federația Rusă, unde acesta a anunțat formarea blocului electoral Victorie – Победа și a prezentat planurile pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. CEC a subliniat că implicarea directă a unui fost lider al unui partid declarat neconstituțional în constituirea și promovarea unui bloc electoral reprezintă o continuare mascată a activității partidului interzis. Raportul CEC din octombrie 2024, întocmit în urma unui control al finanțării celor patru partide, a constatat acțiuni comune, de regulă camuflate, desfășurate cu scopul de a influența rezultatele alegerilor parlamentare. Aceste acțiuni au fost dirijate și coordonate de Ilan Șor. Cele patru partide au devenit active imediat după declararea neconstituționalității partidului Șor, preluând structurile acestuia.

Anterior, la 19 iunie 2023, prin Hotărârea Curții Constituționale, Partidul Politic Șor a fost declarat neconstituțional. Potrivit Legii privind partidele politice, este interzisă crearea sau utilizarea unui partid politic pentru a continua activitatea unui partid declarat neconstituțional.

Ilan Șor a fost condamnat în 2017 la 7,5 ani privațiune de libertate pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul privind „furtul miliardului”.

Elena Celak,

Stopfals.md

Следи за нами в Facebook, Instagram, Telegram и TikTok.

Ты oбнаружил(а) фейк в средствах массовой информации или в социальных сетях?

Сообщи об этом на https://semnale.stopfals.md/ru