În cadrul unei dezbateri organizate la Moldova Youth Forum 2025, patru tineri reprezentanți ai forțelor politice candidate la alegerile parlamentare din 28 septembrie și-au prezentat viziunile și soluțiile pentru problemele societății, cu accent pe situația tinerilor. În timpul dezbaterii, tinerii politicieni au făcut și unele afirmații manipulatorii și chiar false. Ele se referă la numărul tinerilor incluși pe listele electorale, cauzele emigrării tinerilor, eficiența programului „Prima casă” și presupusa orientare pro-europeană a unor politicieni. Verificările fact-checkerilor arată discrepanțe între unele declarații și realitate.

La dezbaterea de pe 28 august 2025 au participat:

Mihai Șevciuc - Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)

Marius Paraschiv - Liga Orașelor și Comunelor (LOC)

Andrei Oțel - Mișcarea Alternativa Națională (MAN), blocul ALTERNATIVA

Flaviu-Traian Vasilcău - Partidul Social Democrat European (PSDE)

Despre numărul tinerilor pe listele electorale

Unul dintre falsurile enunțate de doi participanți la dezbatere ține de cotele tinerilor în listele electorale ale partidelor pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Astfel, președintele PAS Youth, Mihai Șevciuc, a afirmat: „Noi cred că avem treizeci și ceva de tineri pe listă. Noi avem o regulă nescrisă în cadrul partidului, unde la fiecare zece persoane avem câte două persoane până la 35 de ani. În top 10 presupun că-s doi sau trei, nu am stat să număr”. Potrivit Legii cu privire la tineret, în R. Moldova tinerii sunt persoanele „cu vârstă cuprinsă între 14 și 35 de ani”. De fapt, în lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, figurează doar 18 persoane cu vârsta de până la 35 de ani. Doar o persoană tânără se numără în primii 10. E vorba despre sportiva Anastasia Nichita, născută în 1999, situată pe poziția a zecea. Este falsă și afirmația că la fiecare zece persoane din lista pentru parlamentare se regăsesc doi tineri. În primii 50 de pe listă se numără doar șase persoane cu vârsta de până la 35 de ani. Totodată, cei mai mulți tineri au fost incluși în a doua parte a listei, pe poziții care le oferă mai puține șanse să acceadă în Legislativ.

Liderul organizației de tineret LOC, Marius Paraschiv, a declarat că „din lista noastră electorală, în top 10 cred că 2 sunt tineri. În top 20, dacă e să totalizăm, sunt vreo 4 tineri”. În realitate, pe lista electorală a LOC nu există nicio persoană tânără pe primele 20 de poziții. Abia pe locul 27 apare prima tânără, Ana Catan, născută în 1990.

Despre cauzele emigrării tinerilor

Tot M. Paraschiv (LOC) a afirmat în cadrul dezbaterii că tinerii pleacă din țară „pentru că n-au acces la învățământ, nu-și permit să vină în centre mai mari precum Chișinău și Bălți, să învețe aici, să-și ia un cămin sau un apartament”.

Afirmația conține mai multe falsuri. În primul rând, nu este adevărat că „tinerii nu au acces la învățământ”. În R. Moldova funcționează 16 instituții de învățământ superior: 12 publice și 4 private, cu mii de locuri la buget. Chiar dacă atractivitatea programelor în unele cazuri este discutabilă, Ministerul Educației și Cercetării în fiecare an anunță că rămân locuri bugetare neacoperite, mai ales în domenii tehnice și pedagogice.
Este cel puțin speculativă și afirmația că tinerii „nu-și permit să vină în centre mai mari, precum Chișinău și Bălți”. Universitățile de stat oferă cazare în căminele studențești. La USMF „Nicolae Testemițanu” de exemplu, cazarea la cămine costă între 800 și 1000 lei pe lună. Totodată, studiile în R. Moldova sunt mai accesibile financiar decât în străinătate. Taxa anuală la majoritatea universităților din R. Moldova variază între 5.000 și 15.000 de lei, comparativ cu 2.000–10.000 euro/an în țările UE. Totuși, mulți tineri aleg universități din străinătate pentru calitatea studiilor, perspectiva profesională și recunoașterea internațională.

Despre programul „Prima casă”

Despre programul guvernamental „Prima casă” au manipulat simultan doi participanți la dezbatere.

Andrei Oțel de la blocul ALTERNATIVA a declarat: „Cota procentuală a crescut la Prima Casă, din câte eu țin minte, cu 2,5% sau ceva de genul. Parcă pare că nu este mult, dar dacă raportăm la cota care era până acum, de 6,5-7%, iese că a crescut de fapt cu 30%. Ce înseamnă 30%? Dacă persoana achita 5000 de lei, ea va achita 6.500 sau 7000 de lei. Dacă achita 10000 de lei, ea trebuie să achite deja 13.000. Asta e foarte grav pentru cei care au credite”.

Afirmațiile sunt inexacte. De la 1 iulie 2025, rata dobânzii la credit nu a crescut cu 2,5%, ci cu 2,12 puncte procentuale. Totodată, rata lunară nu crește proporțional cu dobânda. Astfel, potrivit economistului Stas Madan, „pentru o familie care are un credit de 1 milion de lei pe o perioadă de 25 de ani, rata dobânzi va crește de la 6,9 la 9,02%. Adică, dacă familia a achitat în prima jumătate a anului o rată lunară la bancă în sumă de aproximativ 7 mii de lei, după 1 iulie în a doua jumătate a anului suma achitată lunar la bancă va constitui aproximativ 8.400 lei”. Astfel, majorarea este cu 20%, și nu cu 30%, cum a afirmat Andrei Oțel.

Și Flaviu-Traian Vasilcău (PSDE) a vorbit despre acest program guvernamental: „Nu mai este eficient programul Prima Casă. Tinerii efectiv nu-și mai cumpără locuințe”. Afirmația este speculativă. Programul guvernamental „Prima Casă” continuă să sprijine tinerii în achiziționarea unei locuințe prin acordarea de credite ipotecare garantate de stat. În 2025, au fost implementate modificări pentru a extinde accesul la acest program. De exemplu, s-a majorat plafonul maxim de creditare, iar persoanele care nu au statut de angajat, precum liber profesioniștii, pot aplica la program. Mai mult, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că cetățenii continuă să aplice la programul „Prima Casă”. 

Prețurile locuințelor din R. Moldova au crescut semnificativ în primele luni ale anului 2025, atât pe piața apartamentelor noi, cât și a celor vechi. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), această evoluție este influențată în principal de extinderea programului guvernamental „Prima Casă Plus”. BNM arată că programul „Prima Casă Plus” a devenit atractiv deoarece permite finanțarea întregii valori a locuinței și a mărit suma maximă de creditare. Lansat în trimestrul III a anului 2024, programul a dus la o creștere rapidă a creditelor ipotecare: de la 310 credite în trimestrul III/2024 la 922 în trimestrul I/2025. Astfel, ponderea acestora în totalul contractelor ipotecare a urcat de la 11% în 2024 la 34,9% în 2025. În același timp, președintele Asociației Agenților Imobiliari din Republica Moldova, Eugen Țurcan, a subliniat că programul nu numai că ajută tinerii să procure prima locuință proprie, dar și dictează băncilor o dobândă mai mică. „Când există concurență și suportul statului, băncile sunt nevoite să micșoreze dobânzile, ca să rămână competitive la condiții de concurență liberă într-o piață financiară deschisă și transparentă. Totodată, dezvoltatorii elaborează oferte financiare cu achitarea în rate pe termen mai lung, și aport propriu minimal. Așadar, în momentul când este declarată oferta „Prima Casă Plus”, sau „Prima casă 2+”, se ajustează toată piața financiară a creditelor ipotecare și a locuințelor în beneficiul consumatorului. Asta este pârghia statului, care într-adevăr ajută familiile tinere la procurarea primei locuințe”, a precizat expertul pentru Stopfals.md.

Despre „posibilitățile inexistente” ale țărilor africane

Tot reprezentantul PSDE a afirmat în cadrul dezbaterii că „noi nu suntem o țară din Africa, ca să nu avem posibilități”.

Admitem că autorul a avut în vedere țările africane care se află, tradițional, la coada clasamentelor mondiale privind indicatori ca dezvoltarea economică sau calitatea vieții. Însă afirmația manipulează prin generalizare și perpetuează o viziune stereotipică asupra continentului african, ignorând realitățile sale complexe. De fapt, mai multe țări africane au posibilități mai mari decât ale R. Moldova în diverse domenii, aspect determinat de dimensiunile și poziționarea lor geografică, resursele naturale superioare sau alți indicatori relevanți.

Deși este adevărat că, în general, R. Moldova stă mai bine decât majoritatea țărilor africane la unii indicatori economici, așa ca PIB-ul pe cap de locuitor, totuși este greșit să afirmăm că statele africane nu au posibilități. Provocările statelor africane țin mai mult de guvernanță, stabilitate și infrastructură, însă ele nu duc lipsă de posibilități: au resurse, populație în general tânără și un mare potențial agrar.

„Pro-europenii” Mark Tkaciuk și Ion Chicu

Președintele aripii tinere a blocului ALTERNATIVA, Andrei Oțel, a făcut declarații și despre „pro-europenismul” unor colegi de bloc: „Chiar și domnul Mark Tkaciuk a fost cel care a coordonat procesul ce ține de transpunerea legislației europene, ceea ce ține de Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Penal și toate standardele europene care erau la acel moment și le-a transpus în R. Moldova”.

Afirmația este una speculativă. Codul Civil, adoptat în iunie 2002, a fost elaborat și coordonat de Comisia de Elaborare a noului Cod Civil, constituită pe lângă Ministerul Justiției. Procesul a fost ghidat de Ministerul Justiției, pe atunci condus succesiv de Ion Morei, Victoria Iftodi, Valeria Șterbeț, Vitalie Pîrlog. Au fost implicați și experți străini, în special prin proiectele USAID și GTZ din Germania, dar și Consiliul Europei. Codul de procedură civilă, adoptat un an mai târziu, a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, cu sprijin din partea experților europeni și americani. Codul Penal și Codul de Procedură Penală au fost adoptate în 2002-2003, în procesul de reformă a Justiției. Coordonarea a aparținut Ministerului Justiției și Parlamentului, prin Comisia Juridică numiri și în imunități. Asistența tehnică a venit tot din partea experților străini, prin Consiliul Europei și OSCE, în special pentru alinierea normelor procedurale la standardele CEDO. Coordonarea generală în ansamblu a transpunerii legislației europene în domeniul Justiției a fost realizată în principal de Ministerul Justiției, dar și de Parlament, prin Comisia Juridică numiri și în imunități, dar și Comisia pentru Drepturile Omului. Totodată, Guvernul a avut o implicare prin programele de integrare europeană, în special după 2005, iar Consiliul Europei și Comisia Europeană, prin programe de asistență legislativă și expertiză tehnică.

Expertul Igor Boțan, director executiv al asociației ADEPT, a precizat că Mark Tkaciuk a fost consilier al președintelui Vladimir Voronin pe probleme politice și nu legale. După 2009, a redevenit deputat din partea PCRM, dar a făcut parte din Comisia pentru politică externă şi integrare europeană. Iată de ce nu există dovezi că Mark Tkaciuk ar fi coordonat direct procesele tehnice/juridice de elaborare a Codului Civil, Codului de Procedură Civilă, Codului Penal sau Codului de Procedură Penală. Tkaciuk nu a fost nici ministru al Justiției, nici membru al comisiilor de specialitate din parlament. Este adevărat că în calitate de consilier politic apropiat de Voronin, Tkaciuk putea influența prioritățile politice și gradul de deschidere către partenerii europeni. În acea perioadă (2003–2007), guvernarea comunistă a început să promoveze discursul integrării europene și să accepte ajustarea legislației la standardele Consiliului Europei și UE. Tkaciuk, fiind responsabil de ideologie, ar fi putut avea un cuvânt în decizia politică generală de a „îmbrățișa integrarea europeană” ca direcție strategică, dar nu în redactarea propriu-zisă a Codurilor.

Totodată, Oțel a declarat că „Ion Chicu a avut relații deschise cu Uniunea Europeană și niciodată nu a mers împotriva căii de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană”.

Afirmația este falsă. Ion Chicu nu se numără printre politicienii pro-europeni din Republica Moldova. El a fost votat prim-ministru în noiembrie 2019 de către o majoritate parlamentară formată din deputații Partidului Socialiștilor și cei ai Partidului Democrat, candidatura acestuia fiind desemnată de președintele pro-rus de atunci al R. Moldova, Igor Dodon. În 2024, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei a boicotat referendumul constituțional privind integrarea europeană a R. Moldova (prin care în Constituție urma să fie introdus vectorul integrării europene) și a îndemnat deschis cetățenii să facă același lucru.

 

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Votează Tinerii”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova și al Ministerului de Externe Olandez, prin intermediul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opinia donatorilor și IPRE.

 

Mariana Colun, Mihai Avasiloaie,

Stopfals.md

 

Suntem și pe Telegram!

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API